Trecator.ul Nichita Stănescu... Călăream pe un cal şi deodată-am văzut că eu sunt calul acela Şi deodată am văzut că ei doi galopează pe mine. Mă învolburam şi deodată i-am văzut pe cei trei, când umbra mea din spatele meu mi-a strigat: - Eu sunt tu. Lasă-i pe cei patru să-şi urmeze destinul... lasă-i!

Sunteti voi in lumea mea ori poate eu pe planeta voastra

atunci, zari.vei jumatatea …
plecand ‘napoi vei fi parcurs …
tot timpul zilei ce.a urmat

atat de mare este clipa,
odata incapea’n ore douazecisipatru
acum abia’ncape’n sase
desi ceasul n.o arata …

asa de previzibil este raul
incat haina lui nu mai conteaza
de forma si culoarea pielii
nu e un zmeu amerizat,
e un domn … ridicat cu radical din pacat

eu as fi prezis omului asa’n doara
intr.un cuvant, demult, spiritului eradicat
Iubire
iar alchimia ce o noimea…
ar fi ajuns o teorema…
dar de…
biblic, oglindim uman…
si.n soare… asa un frig s.a lasat

desi de obicei…
ce scriu se transforma.n fapt
e visul cel din urma lasat…
din a carui trezire…
nu va exista
poate iubind … fi.vei iertat…

si chipul ne’nsemnarii noastre
O cruce l.a luat


.

2 commenti:

anca ha detto...

http://www.youtube.com/watch?v=13HymVYXpfs

von stroeberg ha detto...

>:d<
http://www.youtube.com/watch?v=PjjSsAKxSyU
thanks ...

Archivio blog