Trecator.ul Nichita Stănescu... Călăream pe un cal şi deodată-am văzut că eu sunt calul acela Şi deodată am văzut că ei doi galopează pe mine. Mă învolburam şi deodată i-am văzut pe cei trei, când umbra mea din spatele meu mi-a strigat: - Eu sunt tu. Lasă-i pe cei patru să-şi urmeze destinul... lasă-i!

si daca de aripa arsa…teiul mirosit se lasa

sag din mileniul trecut,cand am inceput sa intelegem ca daca dragoste e,
este si antidotul ei...

sa ne rupem in maini
ochii din muzica aripilor
pentru trei fericiri marunte
si-o foaie de hartie lovita de cuvinte

sa ne odihnim la marginea petei
ridicand casa rasuflarilor
ce ne-au mai ramas de daruit strigatului
rupt din cuvant
sa urcam la ultima suflare
si sa mai lasam ca amintire foii
un apus de soare in cioburi de ochi.

marian in silabe se desparte asa, usor:
ma-ri-an…

despartim vocile in acorduri funebre
despartim strigatele in rugaciuni
duse de herghelii salbatice
de ganduri descompuse
in requiemuri deznadajduite
intre ceruri si pamant
intre noi si
spre tine...

doamne...
umbra a propriei tale nemarginiri…


.

3 commenti:

Celestine Mihaela ha detto...

Mariane draga...
frumos pictat-ai!
ai talent, ai curgerea universului in cuvant, ai tot ce vrei.
Pe tine insa... inca nu te ai.
In speranta ca ai sa inveti sa-ti folosesti aripile si o sa te regasesti cu-adevarat plin de iubire, iti spun doar atat:
Frumos pictezi, Omule!
Ma inclin teiului tau!
Am mirosit din el si m-am imbolnavit de curat.

von stroeberg ha detto...

frumos mai stii tu…

Celestine…

sa picuri suflet in om…

:) ...
randurile de sus mi.au fost urzite de prietenul…
poet…
pe vremea cand lustruiam mansarda copilariei…
multumesc …
lumina…
:-*

Celestine Mihaela ha detto...

Sa nu uiti sa vorbesti cu cerul sa se deschida cand ii plang, posibil sa-ti picure pe mana cu iubire!
Lumina sa te franga in oasele vremilor si sa-ti reconstruiasca mersul!

Te am cu mine.

Archivio blog