Trecator.ul Nichita Stănescu... Călăream pe un cal şi deodată-am văzut că eu sunt calul acela Şi deodată am văzut că ei doi galopează pe mine. Mă învolburam şi deodată i-am văzut pe cei trei, când umbra mea din spatele meu mi-a strigat: - Eu sunt tu. Lasă-i pe cei patru să-şi urmeze destinul... lasă-i!

excalibur debusolat

la vreme de blog susura intrebari
sub foc de artificii
nedumerind surasul indulgentei

graziani decreta la vreme de iubire,
rastalmacea raspunsuri sub armura evului mediu
catapeteasma elipsei buzelor

uneori ma visez poussin, esti pe canapea, goala ,si nu-mi iese deloc fericirea ta pe panza

la vreme de despartire caut raspuns
peste pagoda sperantelor resemnate
uitand culoarea baroccului...

esti ...

noi?

..

2 commenti:

Minicoleta ha detto...

decriptând sensuri
descentrând pareri pro și contra
din minți de ventriloc
nefericit
ascultam deopotrivă ce-avea de spus,
de gândit și-mpăturit între gânduri
arlechinul când pe-o tablă de șah
se-ntâlniseră doi regi de-o culoare

plângeau pasagerii vorbelor goale
sunet de tablă și alături
vocale risipite pe podea

plânsese, roșu, paharul cu vin

Minicoleta ha detto...

...asta ca sa fie-n cinstea lui bachus...:)

Archivio blog