douamiidefiredenisip
am prins in scobitura talpii
cand priveai marea
am iubit cu talpa
douamiidefiredenisip
cand incepea ploaia
peste pielea acaju
bobite cristaline dinspre
obraz spre barbie,ti luneca
douamiidefiredenisip
mor de dorul
picaturilor prelinse pe tine
tu te trezesti din gand
si privesti catre mine
te parasesc..ai ucis
douamiidefiredenisip
si femeia plaja
incepu s,alerge prin mine
in cautarea celor
douamiidefiredenisip
Trecator.ul Nichita Stănescu... Călăream pe un cal şi deodată-am văzut că eu sunt calul acela Şi deodată am văzut că ei doi galopează pe mine. Mă învolburam şi deodată i-am văzut pe cei trei, când umbra mea din spatele meu mi-a strigat: - Eu sunt tu. Lasă-i pe cei patru să-şi urmeze destinul... lasă-i!
Iscriviti a:
Commenti sul post (Atom)
1 commento:
tu chiar esti poezie...vreau sa te 'vad' cuvant..presupun ca-i greu sa stai in vis..cu picioarele chircite inlauntrul tau...Nichi stie mai bine...el , poezie fiind ..n-a mai iesit din vis vreodat'...
Lasa-ma sa te vad, dara...pret de-o tacere...
Posta un commento