Trecator.ul Nichita Stănescu... Călăream pe un cal şi deodată-am văzut că eu sunt calul acela Şi deodată am văzut că ei doi galopează pe mine. Mă învolburam şi deodată i-am văzut pe cei trei, când umbra mea din spatele meu mi-a strigat: - Eu sunt tu. Lasă-i pe cei patru să-şi urmeze destinul... lasă-i!

this is the film

Coagula absent amnezia primaverii
Nu mai stia de unde ,pentru ce si incotro plecase
Staruinta zugravului ,vanat de curcubee,
Imbratisat de tacerea pestilor
Intreba caderea florilor ,muscand lacrimile hidrelor,
In palma ochilor mijeau zorii nestingheriti ai nodului dou’j’trei :

“Mi-am furat trupul de copil, l-am înfăşat
şi l-am pus într-un coş împletit,
-şi l-am azvârlit în fluviu
să se ducă şi să moară în deltă.

Nenorocitul, tristul şi tragicul de pescar milos
mi-a venit cu el în braţe
tocmai acum!”

2 commenti:

Bombitza ha detto...

... deci traiesti. :D. >:D<

von stroeberg ha detto...

ogni tanto... >:D<