Trecator.ul Nichita Stănescu... Călăream pe un cal şi deodată-am văzut că eu sunt calul acela Şi deodată am văzut că ei doi galopează pe mine. Mă învolburam şi deodată i-am văzut pe cei trei, când umbra mea din spatele meu mi-a strigat: - Eu sunt tu. Lasă-i pe cei patru să-şi urmeze destinul... lasă-i!
e.mailul secund
cand vorbesti
despre ce vorbesti
imi plimb umbra.n colturi
strivind lumina.n ganduri
ratacind apoi cuvintele
crescute.n mirosul
sanilor tai…
cand taci
si oscilezi muta
intre sunet si noi
raman nespus
ma numesc absurd
naluca iubirii
sarutului incorsetat coapselor
culcate nisipului straveziu
din marea fara de malul
ochilor …
cand dormi
asa cum visul
iti vegheaza pervazul
luminii
astept treapta
locuita fugind
spre cerul irosit asteptarilor
cu prenumele privirilor tale
licarite gandului meu
cand mai exista
doar nicaieri
devenim
crengile desfrunzite
pana
voi nascoci.n roua potcoavelor
un loc de iubit
rasaritului transpirat
nudului nostru
poem…
.
e.mailul intai
cand taci
cuvintele mor putin…
nu dispar
cauta prin sunet tacerea
din vocea tamaduitoare
cand mergi
timpul ramas moare
nu dispare
cauta doar un salas
sa stinga prezentului
trecutul ramas
cand uiti
alchimia.si uita formula
nu dispare
cauta sa umple cu mare
nisipurile istovitoare
cand dormi
tu doar substragi
fara de maini
leul inchipuit de sfinx …
singurul meu defect e ca sunt viu…
si sigur nici mort…
n.as fi perfect
.
Iscriviti a:
Post (Atom)
