http://cinemaxx.ro/film/low-cost-video_cd63c4181.html
.
Trecator.ul Nichita Stănescu... Călăream pe un cal şi deodată-am văzut că eu sunt calul acela Şi deodată am văzut că ei doi galopează pe mine. Mă învolburam şi deodată i-am văzut pe cei trei, când umbra mea din spatele meu mi-a strigat: - Eu sunt tu. Lasă-i pe cei patru să-şi urmeze destinul... lasă-i!
perche lo e triste… san felice
cos’e l’amore…
disse ulisse a circe
guarda con me vagabondo
il monte
nel cadere solare
il mare
nel tacere dei scogli
me
nel dove resterai a imparare
e te
onde risorgerai levigando l’arcobaleno
…
ove il senso naufrago
sul nostro pensiero
cullando le speranze
sui gridi sordi della montagna
…
mi sono scivolato
fra le dita …
briciole vagante
dalla tua ferita…
disse ulisse a circe
guarda con me vagabondo
il monte
nel cadere solare
il mare
nel tacere dei scogli
me
nel dove resterai a imparare
e te
onde risorgerai levigando l’arcobaleno
…
ove il senso naufrago
sul nostro pensiero
cullando le speranze
sui gridi sordi della montagna
…
mi sono scivolato
fra le dita …
briciole vagante
dalla tua ferita…
e.mailul secund
cand vorbesti
despre ce vorbesti
imi plimb umbra.n colturi
strivind lumina.n ganduri
ratacind apoi cuvintele
crescute.n mirosul
sanilor tai…
cand taci
si oscilezi muta
intre sunet si noi
raman nespus
ma numesc absurd
naluca iubirii
sarutului incorsetat coapselor
culcate nisipului straveziu
din marea fara de malul
ochilor …
cand dormi
asa cum visul
iti vegheaza pervazul
luminii
astept treapta
locuita fugind
spre cerul irosit asteptarilor
cu prenumele privirilor tale
licarite gandului meu
cand mai exista
doar nicaieri
devenim
crengile desfrunzite
pana
voi nascoci.n roua potcoavelor
un loc de iubit
rasaritului transpirat
nudului nostru
poem…
.
e.mailul intai
cand taci
cuvintele mor putin…
nu dispar
cauta prin sunet tacerea
din vocea tamaduitoare
cand mergi
timpul ramas moare
nu dispare
cauta doar un salas
sa stinga prezentului
trecutul ramas
cand uiti
alchimia.si uita formula
nu dispare
cauta sa umple cu mare
nisipurile istovitoare
cand dormi
tu doar substragi
fara de maini
leul inchipuit de sfinx …
singurul meu defect e ca sunt viu…
si sigur nici mort…
n.as fi perfect
.
hai privire vino.n noi
in palmele cu munti ascunsi
respirati usor
netulburand
privirile soptiri
impreunarii pulsurilor
odata cu intrarea
timpului in ceas
hai privire vino.n noi
sa gasim umbrei
o voce oarba
castului patimas
albastru
din fum tutunul
in meri va frange cidrul clipei
obraz vazduhului serpuit
inimilor ad.hoc…
mute
hai privire vino.n noi
cu vantul ochilor
tacerea scrum
sa o miram cu
verde…
drumul marii
sta sa plece
cu toate valurile
lovitului catarg
vom bea sarea
plangand amar
pistruiatul aval
din poalele vederii
hai privire vino.n noi
sarut suspin
sa ne boltim
reginei verb in
rosu…
.
a
“leo …
lascia perdere le luci del cielo …
e vieni a mangia'…”
...la mamma di galileo galilei stufa di tutti affari suoi …
fost.a cuvantul mai intai...
pe cand cerul senin...
era... de noi ?
...
iti stau pe.un lemn cu spate
si.n cer vad doar
corbul cel stingher...
tu.mi legi o mana
de frunza
iar alta...
cu dor am spune amandoi...
:)
in stanga...
patrat sublim al formei
cui...
(stii bine iubirii.ncarnarea.n cui... )
in dreapta doar...
argintii nimanui...
...
prin talpa.mi simti
creatia.ti fugind...
fierului potrivit cu har
...
tu speri in crezul vis ,
agale deghizat
infimului uman...
(pe tine zeu ori preafixat
din dumneata ...)
...
c.un gest
asa...
de ignorat...
muzica maestro... !!!
pianina isi dezleaga alene
sunete perfectiunii ovale
erijand materia cuminte
imbratisarii sagetii catarg
prin picaturile dansului
un...
obelisc solitar doctrinei
pastelate vienez
...
definitia lucida a concertului
anatema molipsitoare partenerilor
gasiti in masca lemnului…
e descendenta demna a clipei
prisosita indemnului…
...
peste colapsul spasit impromptu
verdele uscat perceptiei
ne.nfioara caderile…
ingerului in om
legamant prejudiciat fiecarui tu...
,
maine am sa chem moartea
am sa.i spun ca vreau sa decad
in ger
fara stirea nimanui...
,
pe maini voi pata
viata
sa va amuzati cum o sa astepte
sa.ti creasca coditele
pentru a.si spala din maini
umbrele cu gust amar...
,
iar... tu
vino ieri
in ochiul plasmuit intamplator
la.ntalnirea asezata cuvintelor
propasite mirific, aerului talisman
in visul din zeu
care regreta si acum…
peste noi…
.
lascia perdere le luci del cielo …
e vieni a mangia'…”
...la mamma di galileo galilei stufa di tutti affari suoi …
fost.a cuvantul mai intai...
pe cand cerul senin...
era... de noi ?
...
iti stau pe.un lemn cu spate
si.n cer vad doar
corbul cel stingher...
tu.mi legi o mana
de frunza
iar alta...
cu dor am spune amandoi...
:)
in stanga...
patrat sublim al formei
cui...
(stii bine iubirii.ncarnarea.n cui... )
in dreapta doar...
argintii nimanui...
...
prin talpa.mi simti
creatia.ti fugind...
fierului potrivit cu har
...
tu speri in crezul vis ,
agale deghizat
infimului uman...
(pe tine zeu ori preafixat
din dumneata ...)
...
c.un gest
asa...
de ignorat...
muzica maestro... !!!
pianina isi dezleaga alene
sunete perfectiunii ovale
erijand materia cuminte
imbratisarii sagetii catarg
prin picaturile dansului
un...
obelisc solitar doctrinei
pastelate vienez
...
definitia lucida a concertului
anatema molipsitoare partenerilor
gasiti in masca lemnului…
e descendenta demna a clipei
prisosita indemnului…
...
peste colapsul spasit impromptu
verdele uscat perceptiei
ne.nfioara caderile…
ingerului in om
legamant prejudiciat fiecarui tu...
,
maine am sa chem moartea
am sa.i spun ca vreau sa decad
in ger
fara stirea nimanui...
,
pe maini voi pata
viata
sa va amuzati cum o sa astepte
sa.ti creasca coditele
pentru a.si spala din maini
umbrele cu gust amar...
,
iar... tu
vino ieri
in ochiul plasmuit intamplator
la.ntalnirea asezata cuvintelor
propasite mirific, aerului talisman
in visul din zeu
care regreta si acum…
peste noi…
.
halls preto em seu corpo
um halls preto no seu corpo brilhante ...
ele é um barco feito de diamante ,
que flutua no mar da sua pele macia ...
realizando desejos e fantasia !
o halls preto navegando na sua pele ,
deseja que eu confesse e revele ...
os segredos de um prazer interrompido ...
pelas flechas sanguinárias do cupido !
o halls preto dentro da sua boca carmim ...
revela uma paixão quente e sem fim !
com o sabor proibido do frio jasmim ...
que nasceu no eden só para mim !
o halls preto dentro da sua língua aveludada ...
mostra que a ilusão da vida não é nada !
pois o que vale é este sentimento ...
com sabor de halls preto ao vento !
o halls preto que no fundo é branco ...
brilha preto do seu piercing franco !
eles formam suas estrelas cintilantes ...
na constelação dos orgasmos radiantes !
um halls preto no seu corpo brilhante ...
ele é um barco feito de diamante ,
que flutua no mar da sua pele macia ...
realizando desejos e fantasia
luciana do rocio mallon
.
ineluttabili pensieri
avevi gia tramontati
i due cuori di sabbia
nella disparità del niente
legando l’arco baleno
sull’alba del umore...
poi la mattina
ti eri svegliata
amore perpetuo …
al insaputa follia
dell’ego privo di ombra
sul lembo del pensiero
dove il bianco del deserto
vestito da cavallo
correva il silenzio
verso …
il sentiero sospirato
con la brezza
dei occhi...
.
scriere pe om
exista un lotus involburat.
daca vei incerca sa.l limpezesti
va trebui sa.ti sfasii sufletul
vei cauta atunci,
pipaind intelesurile…
nu.ti adanci sminteala firii
te vei inghiti abisului:
doar gandindu.te abisului, el va dispare.
fiinta nu absoarbe,
ea doar creste
si se transforma incet
in soapta:
acesta e gandul impregnat
existentei tu,
universului dumnezeu
in schimb
simtind golul cu talpa fiintei
rezultanta va fi un punct,
gandit ca o stepa arida.
pur si simplu
construieste.ti increderea.
ea va intra in tine
atat cat
sa dezvaluie smereniei
orgoliul
pazeste.ti mai degraba
euforia coplesita.n vointa sentimentelor
atat de rar
incat se rataceste
pana la
EL
.
Etichete:
Ioan Paul al II-lea
42
dezbrac aripile
impotriva curentului
pleoapelor desprinse
la intrarea lacrimilor
in ochi…
duc mana
printre picaturi
iti ating cuvantul aerului
zambit desenului ud…
caruia
nu.i vezi respiratia
din care exist…
nascocind cerul
implinit intre stele
misterul mangaierii viului
din care curge vinul
ramas ultimelor clipe
scrise cu tampla noptii
rasaritului din noi…
azi,
toamna va sterge
cadenta cumpatului
pictata fugind
trena sufletului
din 21 in 42
.
impotriva curentului
pleoapelor desprinse
la intrarea lacrimilor
in ochi…
duc mana
printre picaturi
iti ating cuvantul aerului
zambit desenului ud…
caruia
nu.i vezi respiratia
din care exist…
nascocind cerul
implinit intre stele
misterul mangaierii viului
din care curge vinul
ramas ultimelor clipe
scrise cu tampla noptii
rasaritului din noi…
azi,
toamna va sterge
cadenta cumpatului
pictata fugind
trena sufletului
din 21 in 42
.
ma parasesc tacut in umbra de sunet
te strig din cumpana
sa.ti fiu suflet cascada
in spranceana privirii
surprinsa apelor gandului meu
…
te soptesc rastimp
cuminte sa.ti fiu
sunet sarut
in secunda noptii
ascunsa cercului polar
…
iti tac azi
pamantul spasit
mersului copac
…
lasi umbrei plecarea ta
pentru cand vei creste.n palma mea
visiniul zambet de iubire
.
nume
daca intr.o zi ai sa cobori
tacerea spre setea fiintei
sa.mi pui un nume si sa ma strigi
vom plange razand amandoi
daca intr.o seara vei mirosi a fuga
privind perdeaua timpului in gol
sa.mi strigi din nume
vom fi ori vom pleca amandoi
daca in noapte vei darui tacerii
pamantul surprins decolorat de stele
sa.mi scrii numele pe intuneric
vom fi muti amandoi
daca spre zori visand amor
prin asternutul gol
sa.mi mangai numele cu dor
ne vom iubi la nesfarsit... noi doi
daca intr.o zi strigand
a joaca numele meu
iar tacerea va fi raspunsul tau
sa.mi cauti trupul nenumit
voi fi eu cel ratacit
si nu.ti gasesc ...
un...
nume
.
ესკიზის ხატვა, რომ გულუბრყვილო უდანაშაულობის
ყველაფერი იწყება
ტიროდა ...
გაანადგურეს თქვენ დაიბადა შიშველი
კარკასის მდგომარეობაში სიწმინდეს ტირილით ...
მიზეზი სიცილით ...?
შემოდგომაზე პირველი ნაბიჯი
დააგემოვნოთ ტკივილი
ცრემლები საინტერესო
იკვლევს, თუ რატომ ...
მიაპყროს ხმა
შორის ტკივილი და ტირილი
ღია გოლგოთა სიყვარული
გულის
...
ალტერნატიული შემოდგომაზე
ხშირად დაჭერილი იმ მომენტში
ერთად დესპანელი აუდიტორია
ლამაზი ტაში, როდესაც
ფრენის ტოვებს
და გულუბრყვილო ...
.
Etichete:
ნიკო ფიროსმანაშვილი
"l'ultimo dei mohicani"
uimire
sanul padurii coborand
torentul ritmat al muntelui
susura,
Verbul Primordial.
in frumusetea tacerii Tale
infinit rasfirate din realitatea noastra
realitatii lumii...
sanul padurii
coborand versantii ...
atrage cu el
argintii cascadei,
din pulsul muntelui,
ducand curentul ...
- unde oare?
Ce-ai spus, raule?
In ce loc m-ai intalnit?
sunt, cum altfel,
perisabil ca si tine,
asemanator ...
Din neasemanare?
(sa ma opresc aici, ma lasi -
lasa-ma sa ma opresc la poarta,
celei mai simple minuni. )
Nu-i surprinsa coborarea apei
tacandu-si caderea padurii
din pulsul muntelui
- Dar un om se minuneaza.
infinitul care strapunge finitul din om
este pragul mirarii,
(Odata, acest miracol a fost numit "Adam.")
Si era singur… cu uimirea sa,
printre atatea creaturi, neuimite
- Pentru care petrecerea existentei era suficienta.
Omul, petrecea impreuna cu ei, valul mirarii!
Mirand , cararea consumata
drumului sau,
in timp ce cauta sa spuna lumii:
"Stai -! In mine este locul,
eu sunt locul Tau de intalnire
cu Verbul Primordial "-
"Opreste-te, aceasta trecere are sens,
are sens ...
are sens ...
are sens!”
Sulla tua bianca tomba
Sulla tua bianca tomba
sbocciano i fiori bianchi della vita.
Oh quanti anni sono già spariti
senza di te - quanti anni?
Sulla tua bianca tomba
ormai chiusa da anni
qualcosa sembra sollevarsi:
inesplicabile come la morte.
Sulla tua bianca tomba,
Madre, amore mio spento,
dal mio amore filiale
una prece:
A lei dona l'eterno riposo.
Epilogo
E proprio qui, ai piedi di questa stupenda policromia sistina,
si riuniscono i cardinali -
una comunità responsabile per il lascito delle chiavi del Regno.
Giunge proprio qui.
E Michelangelo li avvolge, tuttora, della sua visione.
"In Lui viviamo, ci muoviamo ed esistiamo... "
Chi è Lui?
Ecco, la mano creatrice dell'Onnipotente Vecchio, diretta verso Adamo...
Al principio Dio ha creato...
Costui che vede tutto...
La policromia sistina allora propagherà la Parola del Signore:
Tu es Petrus - udì Simone, il figlio di Giona.
"A te consegnerò le chiavi del Regno".
La stirpe, a cui è stata affidata la tutela del lascito delle chiavi,
si riunisce qui, lasciandosi circondare dalla policromia sistina,
da questa visione che Michelangelo ci ha lasciato -
Era così nell'agosto e poi nell'ottobre, del memorabile anno dei due conclavi,
e così sarà ancora, quando se ne presenterà l'esigenza dopo la mia morte.
All'uopo, bisogna che a loro parli la visione di Michelangelo.
"Con-clave": una compartecipata premura del lascito delle chiavi, delle chiavi del Regno.
Ecco, si vedono tra il Principio e la Fine,
tra il Giorno della Creazione e il Giorno del Giudizio.
È dato all'uomo di morire una volta sola e poi il Giudizio!
Una finale trasparenza e luce.
La trasparenza degli eventi -
La trasparenza delle coscienze -
Bisogna che, in occasione del conclave, Michelangelo insegni al popolo -
Non dimenticate: Omnia nuda et aperta sunt ante oculos Eius.
Tu che penetri tutto - indica!
Lui additerà...
Lo stupore
Seno di bosco discende
al ritmo di montuose fiumare.
Questo ritmo mi rivela Te,
il Verbo Primordiale.
Com'è stupendo il Tuo silenzio
in tutto ciò che da ogni dove propala
un mondo reale...
che assieme al seno di bosco
scende giù da ogni versante...
tutto ciò che con sé trascina
l'argentata cascata del torrente,
che dal monte cade ritmato,
trasportato dalla propria corrente...
- dove trasportato?
Che hai detto, torrente di monte?
In che luogo t'incontri con me?
Con me che sono altresì perituro
come te, siffatto...
Ma cosiffatto come te?
(Di fermarmi qui, acconsenti -
consentimi di fermarmi al varco,
ecco uno di questi semplici portenti. )
Non si stupisce una fiumara scendente
e silenziosamente discendono i boschi
al ritmo del torrente
- però un umano si meraviglia.
Il varco che un mondo trapassa attraverso l'uomo
è dello stupore la soglia,
(una volta, proprio questo portento fu nominato "Adamo". )
Ed era solo, col suo stupore,
tra le creature senza meraviglia
- per le quali esistere e trascorrere era sufficiente.
L'uomo, con loro, scorreva sull'onda dello stupore!
Meravigliandosi, sempre emergeva
dal maroso che lo trasportava,
come per dire a tutto il mondo:
"fermati! - in me hai un porto,
in me c'è quel luogo d'incontro
col Primordiale Verbo" -
"fermati, questo trapasso ha un senso,
ha un senso... ha un senso... ha un senso!"
.
sanul padurii coborand
torentul ritmat al muntelui
susura,
Verbul Primordial.
in frumusetea tacerii Tale
infinit rasfirate din realitatea noastra
realitatii lumii...
sanul padurii
coborand versantii ...
atrage cu el
argintii cascadei,
din pulsul muntelui,
ducand curentul ...
- unde oare?
Ce-ai spus, raule?
In ce loc m-ai intalnit?
sunt, cum altfel,
perisabil ca si tine,
asemanator ...
Din neasemanare?
(sa ma opresc aici, ma lasi -
lasa-ma sa ma opresc la poarta,
celei mai simple minuni. )
Nu-i surprinsa coborarea apei
tacandu-si caderea padurii
din pulsul muntelui
- Dar un om se minuneaza.
infinitul care strapunge finitul din om
este pragul mirarii,
(Odata, acest miracol a fost numit "Adam.")
Si era singur… cu uimirea sa,
printre atatea creaturi, neuimite
- Pentru care petrecerea existentei era suficienta.
Omul, petrecea impreuna cu ei, valul mirarii!
Mirand , cararea consumata
drumului sau,
in timp ce cauta sa spuna lumii:
"Stai -! In mine este locul,
eu sunt locul Tau de intalnire
cu Verbul Primordial "-
"Opreste-te, aceasta trecere are sens,
are sens ...
are sens ...
are sens!”
Sulla tua bianca tomba
Sulla tua bianca tomba
sbocciano i fiori bianchi della vita.
Oh quanti anni sono già spariti
senza di te - quanti anni?
Sulla tua bianca tomba
ormai chiusa da anni
qualcosa sembra sollevarsi:
inesplicabile come la morte.
Sulla tua bianca tomba,
Madre, amore mio spento,
dal mio amore filiale
una prece:
A lei dona l'eterno riposo.
Epilogo
E proprio qui, ai piedi di questa stupenda policromia sistina,
si riuniscono i cardinali -
una comunità responsabile per il lascito delle chiavi del Regno.
Giunge proprio qui.
E Michelangelo li avvolge, tuttora, della sua visione.
"In Lui viviamo, ci muoviamo ed esistiamo... "
Chi è Lui?
Ecco, la mano creatrice dell'Onnipotente Vecchio, diretta verso Adamo...
Al principio Dio ha creato...
Costui che vede tutto...
La policromia sistina allora propagherà la Parola del Signore:
Tu es Petrus - udì Simone, il figlio di Giona.
"A te consegnerò le chiavi del Regno".
La stirpe, a cui è stata affidata la tutela del lascito delle chiavi,
si riunisce qui, lasciandosi circondare dalla policromia sistina,
da questa visione che Michelangelo ci ha lasciato -
Era così nell'agosto e poi nell'ottobre, del memorabile anno dei due conclavi,
e così sarà ancora, quando se ne presenterà l'esigenza dopo la mia morte.
All'uopo, bisogna che a loro parli la visione di Michelangelo.
"Con-clave": una compartecipata premura del lascito delle chiavi, delle chiavi del Regno.
Ecco, si vedono tra il Principio e la Fine,
tra il Giorno della Creazione e il Giorno del Giudizio.
È dato all'uomo di morire una volta sola e poi il Giudizio!
Una finale trasparenza e luce.
La trasparenza degli eventi -
La trasparenza delle coscienze -
Bisogna che, in occasione del conclave, Michelangelo insegni al popolo -
Non dimenticate: Omnia nuda et aperta sunt ante oculos Eius.
Tu che penetri tutto - indica!
Lui additerà...
Lo stupore
Seno di bosco discende
al ritmo di montuose fiumare.
Questo ritmo mi rivela Te,
il Verbo Primordiale.
Com'è stupendo il Tuo silenzio
in tutto ciò che da ogni dove propala
un mondo reale...
che assieme al seno di bosco
scende giù da ogni versante...
tutto ciò che con sé trascina
l'argentata cascata del torrente,
che dal monte cade ritmato,
trasportato dalla propria corrente...
- dove trasportato?
Che hai detto, torrente di monte?
In che luogo t'incontri con me?
Con me che sono altresì perituro
come te, siffatto...
Ma cosiffatto come te?
(Di fermarmi qui, acconsenti -
consentimi di fermarmi al varco,
ecco uno di questi semplici portenti. )
Non si stupisce una fiumara scendente
e silenziosamente discendono i boschi
al ritmo del torrente
- però un umano si meraviglia.
Il varco che un mondo trapassa attraverso l'uomo
è dello stupore la soglia,
(una volta, proprio questo portento fu nominato "Adamo". )
Ed era solo, col suo stupore,
tra le creature senza meraviglia
- per le quali esistere e trascorrere era sufficiente.
L'uomo, con loro, scorreva sull'onda dello stupore!
Meravigliandosi, sempre emergeva
dal maroso che lo trasportava,
come per dire a tutto il mondo:
"fermati! - in me hai un porto,
in me c'è quel luogo d'incontro
col Primordiale Verbo" -
"fermati, questo trapasso ha un senso,
ha un senso... ha un senso... ha un senso!"
.
Etichete:
Ioan Paul al II-lea
interviu cu alien.AT
noapte
inchid ochii…,
o racoare molateca imbratisata de mirosul vag de iasomie, peste streasina picaturile devin firmituri de sunet care.mi invelesc gandul cu aroma linistii …spre negru incep sa.mi fuga acele din ochi… iar in locul lor armuri sclipind feeric povestind infinitul scurt al licuricilor peste campia albastra unde fosnetul strain alearga herghelia spre mine… da este un vis, un vis obisnuit imi spun si ma feresc de.un fluture gigant... pardon, flutureasa al carei chicotit ma binedispune fara motiv si sper sa merg visului pana la sfarsit… fara de a inchide sperantei...
cerul...
prinde gust de astronava … off… si stiu ca voi fi visul altcuiva acum…
daaa, a infinita oara acelasi vis-nevis care.mi strica…
visul …
dar de data asta vreau sa.l visez eu pe vis…
...
obisnuita incapere alba ma cuprinde nemilos de simplu...
eu si at, stam fata.n fata…si.n somn mi.aduc aminte de film si.i gandesc lu’ at... castiga cine striga mai tare... iubesc ... cel mai tare...
unu la unu
una tu...
una eu...
ca de, galactici suntem amandoi...
nu rade dar simt ca se amuza... macar in vis sa fiu excentric...
...
cine esti tu
...
.at
Sunt exact ceea ce vezi, gandul tau plasmuit fizic aici in aburul tulbure al congruentei gandurilor tale
simt ca trece pe langa
simte ca simt, si continua...
un simplu transcendents lambda corporis qulbis
...
wtf
...
.at
cum crezi ca se percepe din exterior raportul dintre moralitate si constiinta la om…
…
hihi nestiu raspunsu’...
...
conceptia umana de a fi... nu prea se priveste abstract...e asa...hmmm eroica... nici in exterior nici din interior... si tinand cont de scopul moralitatii majoritatii entitatilor surprinse in discutie… ar cam fi banal de egocentrata individualist... si.un nume daca ar avea... s.ar numi... fericire...
iar constiinta cand e prezenta nu prea scoate din calcul fiinta morala a fericirii dobandite si prestabilite chiar de prin constitutie… foarte ciudat avem universul in picioare si ratacim in ratacire ce.i drept cu... stil si ardoare...
...
daca ai fi in locul nostru ce sens ai da lui ... a fi
...
.at
simplu…
unul singur …
creatia
…
e tot ce poate resuscita...
pana si invidia neantului
...
Si maraind a zambet... dar pentru tine
...
Iub...
...
.at
nooo... daaa... stiu din iubire... atomocentrale, ferme de animale, poluare cosmica... bla bla...
nu e rau ....
...
maraind a hohot...
...
doar interpretarea voastra...
personalizata vesnic terestrial...
...
omg... si deja.mi vine sa nevisez... zic..
trei lucruri bune, trei nebune ...
...
.at
binomul lui newton care nu era al lui…
ne.a ajutat sa ratacim deseurile galactice cu.atata precizie…
,
vitalitatea incredibila de a starui si infaptui banalitatea insasi…
,
sclipirea, fluturii din stomac nascuti atingerii simple a iubirii… care noua...hmmm sa trecem peste... daaa... nebune zici...
…
aici sunt multe,
am sa spun doar una…
egoismul va caracterizeaza 23 de ore pe zi, in a 24 constientizati uneori si mirositi a...
post coitum…
apoi...
va treziti…
va neurma …
.
dezbracarea de suflet prin cele sapte oglinzi ale ecoului
„voi credeti ca eu sunt minunat...
asteptati sa vedeti de ce veti fi voi
in stare peste ... ani”
isus prin nazareth
cand vei pasi
puntea einstein/rosen
din sclipirea misterului
intunericul va veni din lumina
iar tu din camp magnetic
oglinda ii vei fi...
oglinda
eu acum aici inconjurat de tine
frumoasa mea...
oglinda
gandul meu vine din tine...
iubirea mea este a ta
e unica speranta de.a ma iubi pe mine
pazeste.te in mine de ea
si sunt al naibii de sincer...
oglinda
iubirea transmisa din infint parintilor nostri
se varsa ca un inceput copilului nostru...
oglinda
in mine inaltimea asteptarilor tale
cauta locul geometric al lui dumnezeu...
oglinda
noaptea sufletului nud
naste din impreunarea visului nostru...
oglinda
orice experienta data vietii indiferent de rezultatele sale
e perfecta si naturala
faliment ori succes sunt acelasi lucru...
oglinda...
nu exista
nu va raportati la nimic exterior
pentru ca tot ce exista
e... pentru ca...
existati...
.
the fosse
No no no ne se fi,
ne ne ni fe ne soe,
no no no ne si ni ve te.
No no no ne si fi,
ne ne ni fe ne soe,
no no no ne si ni ve te.
No no no ne se
Re
fi,
tsoe re
ne ne ni fe ne
fo,
soe,
wi i i
no no no ne si
fo,
ni ve
tsoe
te.
ni.
Re
Re
No no no ne se
tsoe re
tsoe re
fi,
fo,
fo,
ne ne ni fe ne
ne e e
wi i i
soe
ko
fo
no no no ne si
so
tsoe
ni ve
te.
ni.
te.
Re
Re
No no no ne se
tsoe re
tsoe re
fi,
fo,
fo,
ne ne ni fe ne
ne e e
wi i i
soe,
ko,
fo,
no no no ne si
so wa
tsoe
ni ve
te
ni
te.
Re fro so
te sro to,
ka de te
a a,
ka fro so
ka fro ne se.
Ka fro to
ka sro to
ka de te
a a,
ka fro no.
ka fo ne se.
.
Etichete:
what you see is what you hear...
nu stii
nu stii ca timpul merge pe jos
fara opririle gandului tau
culcat demult peste mine
nu stii ca soarele trebuie sa vada
prin ochii tai,
pentru ca umbra ta sa.mi fie dulce neant
nu stii cata nevoie are marea
de gustul ochilor tai
pentru a esua valul fericirii
nu stii ca au inchis
cerul din acest poem
atat de simplu prin celuloza si pix
…
nu stii cum am tacut fara el
…
nu stii cum au tatuat muzica din el
...
nu stii pentru ca
zi de zi
nu am stiut…
.
nepoveste
Numele meu este ava amelia zulmira de souza si sunt nascuta la rio de janerio…cu totii avem o poveste care de cele mai multe ori incepe in copilarie, odata cu primele atingeri materializate universului coborat langa noi…copilaria mea a fost ca a tuturor copiilor si implicit total diferita, de mica o.ntrebam pe mama de ce sunt asa de diferita de ceilalti copii… in acea perioada multe entitati calatoreau prin mine dupa bunul lor plac avand un control total asupra mea… mama imi explicase ca sunt descendenta unei sclave cu puteri spirituale asa de mari incat fusese cautata din toata brazilia pentru a stapani si indruma spiritele, Ea a fost cea care ti.a transmis aceasta putere…trebuia sa o daruiasca cuiva si te.a ales pe tine.
…
era o vreme cumplita in noaptea cand m.am nascut, bunica a ajutat.o sa nasca pe mama, iar la un moment dat s.au deschis ferestrele lasand ploaia sa.mi atinga chipul, atunci bunica a simtit dorinta spiritului intrat in camera, m.a luat in brate si m.a consacrat lui orixas… daca ar trebui sa va povestesc in detaliu ce.nseamna sa fii dedicat demonilor ar trebui sa stam saptamani intregi… am sa incerc oricum.
…
inca.mi aduc aminte cand au internat.o pe mama, eram asa coplesita de neliniste , nu mai tin minte cine mi.a spus Stai linistita mama se va face bine, mergi la culcare…ai sa vezi se va.ntoarce repede…aceasta amintire e asa de urata ca nu am reusit niciodata sa o sterg…nu stiu daca v.ati mai trezit noaptea cu senzatia de frica si frig…eu asa m.am trezit atunci…cineva a deschis usa si silueta care a intrat in camera, parea a mamei…Mama ce bine ca te.ai intors… dar nu era ea, era un corp rece care luase figura mamei mele… o forta straina abia sesizabila mie atunci… confuza am incercat sa spun… Mama tu nu esti mama… iar acea creatura a continuat sa vina spre mine apoi a intrat in corpul meu si a fost pentru prima data cand am simtit caderea intr.o gaura neagra…am deschis ochii si mi.a fost asa de clar totul…mama era inca la spital am iesit speriata in curte unde cainele nostru venind spre mine…incepu sa.mi vorbeasca si desi.l intelegeam nu stiam ce spune aveam doar patru ani, de atunci a inceput sa se formeze in jurul meu universul mistic al magiei…la sapte ani deja aveam capacitati paranormale viziuni, dedublare ori levitatie inchideam ochii si ma trezeam deasupra patului imobilizata in aer…ca sa nu mai vorbim atunci cand am inceput scoala a fost din ce in ce mai greu de multe ori nu.mi puteam stapani corpul si.mi amintesc de invatatoare cand m.a scos in fata clasei exemplu negativ pentru ca.n caietul meu in loc de tema era scris doar… Eu sunt demonul de la miezul noptii… si asta avea sa.mi ramana porecla… au vorbit cu mama, spunandu.i de problema mea spirituala si desigur m.au dus la biserica sa fiu exorcizata, si.mi vine sa rad pentru ca eu stiam dintotdeauna… religia nu salveaza pe nimeni… dupa exorcism situatia mea s.a inrautatit si cate drumuri am facut la biserica pana au inteles asta si cei de langa mine …
tin minte biserica catolica din cartier cand intram in ea si auzeam vorbind despre dumnezeu incepeam sa nu mai fiu… priveam picturile de pe pereti acestea imi intrau prin ochi in trup si.ncepeau sa.mi vorbeasca… da imi vorbeau despre pacatele preotilor despre cele ale enoriasilor si aveau asa o voce imbolnavitoare… si ma.ntreb cum se poate defini o rugaciune venind din sinceratatea inexprimabila a fiintei catre o imagine care.ti vorbeste… si.mi vine.n minte sfantul pavel care spunea ca.n spatele idolilor sunt doar demoni si de fiecare data cand cineva cere ajutorul idolilor exista probabilitatea sa fie imbratisati de demoni… eu nu stiam atunci asta… imi amintesc, mama imi spunea destul de des… Daca nu esti cuminte dumnezeu te va trimite.n iad…si aveam asa o imagine a lui dumnezeu cum ca era un batran rautacios care ar fi facut orice sa sperie lumea de aici de jos… iar cand l.am intrebat pe tata cine este dumnezeu, raspunsul lui bagandu.si mainile in buzunar a fost…Dumnezeu inseamna bani, daca nu muncesti nu.l ai… m.a convins oarecum si tin minte ca mi.am spus atunci ca daca exista dumnezeu eu il urasc… si imediat dupa aceea la scurt timp m.am trezit intr.o noapte, iar langa patul meu statea cineva imbracat in negru si primul lucru care mi.a venit in minte a fost ca era un hot dar azi stiu ca era un adevarat hot de suflete… s.a apropiat de fata mea si mi.a spus Eu sunt diavolul, am lesinat insa de atunci acea umbra nu m.a parasit niciodata …ii spuneam mamei Uite.l e langa noi… Daaa sigur imi raspundea…mai tarziu avea sa intre.n sufletul meu…dupa bunul sau plac, iar cand se.ntampla asta, sase oameni nu ma puteau stapani… fratii mei evitau sa stea langa mine si se amuzau ca.s speriata de filmele de groaza… nu, nu ma puteam uita la ele pentru ca eram protagonista propriei orori, care exista in mine.
…
la treisprezece ani m.au dus la diferiti vrajitori intr.o lume aflata intre celelalte doua… atunci au inteles si parintii mei ce se.ntampla cu mine… Fata mea… au intrat demonii in tine… Nu ai simtit nimic?... aveam treisprezece ani dar pe diavol nu.l interesa varsta mea… la scurt timp dupa asta avea sa intre in mine un alt spirit… cel al seductiei, eu care eram timida am devenit in scurt timp o personalitate promiscua am inceput sa beau foarte mult si cam orice.mi cadea in mana, cautam sa gust tot… fumam toate tipurile de tigari, devenisem deja omniprezenta barurilor si localurilor de noapte era vremea cubei lui che guevara si.n mine incepusera a.si face loc drogurile… eram innebunita dupa gustul, mirosul si efectul lor… in acea perioada, chemata de aur, treceam foarte usor de la rhum la droguri pe muzica beatles.ilor, iar la 18 ani eram deja o femeie invinsa, rusinea familiei… iar cei din jurul meu nu arareori sfarseau prin sinucideri in speranta de a trai mai intens… viata … am devenit apoi amanta celui mai mare traficant de droguri iar intr.o seara pe cand petreceam in vila lui o banda rivala a intrat peste noi si dintre toti eu am fost singura care am ramas in viata… atunci putinii cunoscuti care.i mai aveam m.au luat spre a fi sacrificata intr.o procesiune foarte stranie… m.au imbracat in negru in jurul meu au aprins lumanari rosii si negre apoi o femeie a intrat in camera si desi nu avea pupile parea sa vada foarte bine, tinea in brate un crucifix rasturnat si intona ceva straniu… in jurul nostru toti erau intinsi cu fata la podea…imediat apoi aparu un barbat imbracat in alb era extrem de frumos si.avea un ras ciudat, se opri in fata mea si.mi spuse… Te astept de cand te.ai nascut, nu e privilegiul oricui sa.mi fie… atuci aparu alta femeie cu un pumnal in dreapta si o coroana de spini in stanga… atunci am stiut ca el era lucifer… insa pe orb il poti ghida oriunde vrei... si astfel am ajuns lucrarea lui…
…
asa am inceput sa practic magia si nu putine au fost cazurile in care rugaciunile catre lucifer erau ascultate… nu mai stiam numarul sufletelor luate de mine… pana intr.o zi cand lacrima mamei a luat culoarea sangelui atunci in seara aia am aruncat tot ce aveam intr.un rau la marginea vietii orasului meu in speranta ca asa voi scapa de el… in noaptea aia, el a intrat din nou in camera mea, avea ura in loc de ochi… Eu sunt satana nici un sclav nu ma poate abandona… te voi lua cu mine.n infern sa.mi simti vesnicia… tot ce.am putut ingana a fost… Nu te voi mai sluji niciodata…atunci m.a prins de gat si m.a ridicat spre el, apoi deschise abisul infernului sub mine… Maine …maine vei muri… sufletul tau imi apartine …uita.te jos iti vezi cadavrul…?...si ma vedeam moarta sub mine… atunci mi.am spus… daca exista un dumnezeu mai puternic decat lucifer ii promit ca daca ma va salva il voi sluji toata viata… si in acea clipa am auzit o voce, un tunet venind de sus si o lumina ca un zid in flacari ma.nconjura si.ncepu sa ma atinga… stiti desigur cine era… am auzit vocea lui lucifer… Nu te.am luat acum… insa ai sa ma platesti… am sa.ti distrug familia si apoi incet pe tine… biblia spune ca rasplata pacatului ar fi moartea… nu trebuie sa va faceti iluzii tot ce semanati veti culege…
…
in jurul meu imi dadea oricum tarcoale diavolul.. arunca.te de pe pod…omoara.te…si astfel am inceput sa ma pregatesc, am strans bani pentru inmormantare… si apoi cand m.am decis mi.am spus… Asta e ultima mea noapte din viata nu voi dormi deloc si.n mine staruia… Si.asa ne nastem pentru suferinta… totul in jur arata asta… atunci o voce suava cobora langa mine… Dumnezeu te iubeste… si.n gand imi trecu viata.mi obscura… Dumnezeu nu vrea langa el persoane ca mine… si vocea de langa mine se facu auzita din nou… Dumnezeu te iubeste exact asa cum esti… dumnezeu e chiar iubirea, nu te sfii deschide.ti ochii… si din licarul privirii mele se nascu o lumina incredibil de stralucitoare iar din sufletul meu incepura demonii sa intre si sa iasa… un gol se isca si imediat lumina il umplea cu iubire… nu mai eram in camera eram pe golgota vedeam fiul domnului pe cruce vedeam sangele lui, pe maria, erau soldatii acolo si.n toata suferinta din fata mea… am reusit sa spun doar… Opriti va rog acest circ… doamne ce suflet pierdut ne.am fost… si.n clipa urmatoare suna ceasul desteptator…
din prima clipa cand am deschis ochii nu mai eram eu, eram iubire si lacrima... m.am asezat pentru prima data in genunchi catre singurul dumnezeu in a carui sinceritate iubitoare am stiut ca pot sa fiu oglinda lui…
.
manual de instructiuni
acesta nu e un mesaj...
acesta este gandul tau
care are iluzia ca sunt eu...
eu nu sunt o iluzie...
si aievea fiind
traiesc iluzia gandului tau..
*
tacerea
ar trebui sa fie sursa iubirii.
nu va cramponati in sunet, fiti centrul tacerii fiintei .
fara tacere, iubirea ii face pe oameni nebuni.
tacerea nu vine din propria singuratate,
inainte de a intra in sufletul altei persoane,
trebuie sa te simti confortabil in solitudinea ta,
tu trebuie sa.ti cresti radacinile in solitudine
numai atunci, cand vei trai singuratatea ...
vei sti sa.nfloresti fiinta ...
.
feelings
tu
inspirai albastrul
din cerul florii de colt…
eu
rataceam zambetul padurii
devenind repede apoi o asteptare…
…
ne
resuscitam cuvantul in cuvant
cu elegia buzelor…
in palma sculptai din intuneric
un lido de mangaieri pentru maine
cand
prin mine vei rascoli incet
amurgul dorului de tine
…
undeva in orizont
tremurau oblic
insomnia si tacerea…
.
Hu da fac iz alice
Sou/adica
O energie de NERECUNOSCUT provenind din centrul galaxiei?
Da ba nu poate ca sau sigur
Visatorii de manele vor fi instruiţi pentru a practica "Astral Travel" sau "visul lucid", "care vizionează la distanţă", posibilitatea de a vedea cu ochii legati de un fluture lenes calator. Vor fi tratate argumente suplimentare despre Hollow Earth in versiunea NO MORE NUMBER FA N’AUDE şi altor planete din sistemul nostru solar, de asemenea, cabluri tv (fotografii detaliate ... vezi cancan (nr_b)), ezotericului constient universal al omului cat şi efectul pe care îl va avea asupra planetei, Illuminati, sau ne"ales"ilor precum in cer cat şi in agenda lor de control, locuri sigure de pe planeta Pământ atunci când se va schimba ieriul, da sa nu uitati alaltaieriul, cand veţi primi un free pass, şi, dacă doriţi, puteţi participa la marele plan pentru a salva omenirea început de Isus... ori o călătorie de neînţelegere a modului în care omul poate influenţa pozitiv şi neschimba negativ viitorul netrecut de parametralul concordat misticului cosmopolitan oarecum ateu ...
În plus faţă de acest lucru este discutata în detaliu transmisia central universal cosmica fenomenului supranumit "fata cu cercul", sau cercurile din lanuri de porumbi, cautati in calendarul Mayas Long Count Circle Pilsen
Aceste informaţii importante constatate pe scară largă au demonstrat şi documentat, ca vei primi informaţii, indiferent de ratele de la banca, în legătură cu schimbările globale care caracterizează planeta noastră în perioada în care ne va însoţi până la sfârşitul anului 2012, anul transformarii leului in moneda.
O mare parte din aceste informaţii au fost înlăturate, modificate, sau rescrise şi "se amestecă aiurea plebeilor" din contextul original de către un grup cunoscut sub numele de "realeşi", pentru a vă asigura că majoritatea omenirii rămâne conştienta de ceea ce se întâmplă cu adevărat, ca ne apropiem de anul 2012. apoi 2013 samdddd, deoarece o energie necunoscută vine din centrul galaxiei dintotdeauna...
Acest document a fost gasit pe bordura unei strazi dintr.o capitala europeana si trebuie tratat ca atare.
.
più o meno nel segno del zoppo radicale
voglio raccogliere il blu
attraversando il respiro di mare
salato...
voglio lasciar via le alé
raccogliendo l'apertura di esse
nella ricerca rossa che odora nel sole...
voglio perdere il vortice dei ricordi
rimproverando al cammino
nemmeno il profumo della strada ...
voglio dimenticare l'attimo
salendo sul filo della clessidra
con l'altalena priva di fulmini magri…
…
come il gabbiano
che ruba la solitudine per
affamare la preda
che ...
combatterà comunque...
da sola ...
.
Etichete:
cluna serena
il canto di una canzone
Nel più bel sogno
ci sei solamente tu
sei come un ombra
che non tornerà mai più
Tristi sono le rondini nel cielo
mentre vanno verso il mare
alla fine di un amore
Io sogno e nel mio sogno vedo che
non parlerò d'amore
non ne parlerò mai più
quando siamo alla fine di un amore
soffrirà soltanto un cuore
perchè l'altro se ne andrà
ora che stò pensando al mio domani
son bagnate le mie mani
sono lacrime d'amore.
Nel più bel sogno
ci sei solamente tu
sei come un ombra
che non tornerà mai più
Questa canzone vola per il cielo
le sue note nel mio cuore
stan segnando il mio dolore
Io sogno e nel mio sogno vedo che
non parlerò d'amore
non ne parlerò mai più
Questa canzone vola per il cielo
le sue note nel mio cuore
stan segnando il mio dolore
Questa canzone vola per il cielo
ma rimane nel mio cuore
alla fine di un amore.
.
Etichete:
milva
descompusul imperfect
de luna gust avea
eclipsa...
pe sub fereastra mea
iar maine pridvor...
infernului lui dante... rezema
cum ramane visului
aripa gandului tau ?
stiu bine fumului a.i mirosi cafeaua...
cum ramane zborului
voalul zambetului tau ?
desi
prefer berea desculta in vara
si poate iarna vestita cu vin...
cum ramane marii
parfumul aerului tau ?
rad mult si des chiar si prin vis…
unde lejer graiesc in aliena veche
cum ramane eterului
patina suspinului tau ?
habar nu am de ce nu sunt,
cararii prin care devin...
cum ramane lacrimii
vesnicia cuprinsa ochilor tai ?
deduc oricum spre nicaieri
invinsul efemer …
cum ramane atemporalului
chipul cuvantului tau ?
sub vorba tarzie
cum ramane…
nu stiu...
.
Etichete:
folk me ... sacred heart ...
asa tace firul de iarba pasilor tai...
nimbul ecoului
sub principiul gandirii
masoara tacerea din umbra…
de talpa surprins tremurul
firav de iarba
la vreme de furtuna
in contrada vremelniciei
acolo unde privirea anonima
innoada concentric pulsul iubirii
in amfora plina cu surzi vorbind…
despre limpezirea vidului
coplesit
de cuvant…
.
una donna cosi
senza tutto quel trucco
che ti sporca la faccia
che ti fa un po' distratta
ti preferisco sai
e con quel vestito
mi fai impazzire
e non venirmi vicino
se no mi giro di scatto
quasi fossi un bambino
con la paura che
tu possa leggermi in faccia
innamorato di te.
e poi sei bella,
dio se sei bella
sei tanto bella che neanche tu lo sai
una donna senza inibizioni
senza fili di padroni
gli occhi un poco lucidi sei bella
persa dietro a quegli occhiali
grandi e grossi come due fanali
gli occhi sempre lucidi sei bella
perchè una donna
una donna una donna così
forse ingenua ma bella
mi piace la voglio la voglio così
perchè sei bella sei bella
si sei bella così
una donna e che donna
la voglio così
guarda come cammini
senti quello che dici
sembri proprio un attrice
e tu nemmeno lo sai
che sei protagonista
di tutti i gesti tuoi
io che non so mai che fare
io che non so cosa dire
io che non sono un attore
ma che ci provo semmai
di stare nel tuo film
io non mi stancherei mai
e poi sei bella,
dio se sei bella
sei tanto bella che neanche tu lo sai
una donna senza inibizioni
senza fili di padroni
gli occhi un poco lucidi sei bella
persa dietro a quegli occhiali
grandi e grossi come due fanali
gli occhi sempre lucidi sei bella
perchè una donna
una donna una donna così
forse ingenua ma bella
mi piace la voglio la voglio così
perchè sei bella sei bella
si tu sei bella così
una donna e che donna
ti voglio così
.
Etichete:
gianluca grignani
dimmelo tu cos'è
il nostro cane non mi riconosce più,
altri profumi, altre valigie da portar giù,
cerco le chiavi di casa ma questa non è casa mia, più mia.
i libri quelli li ho portati via,
anche l'ultimo sguardo, l'ultima fotografia,
quella di nonna bambina, che gioca con il cerchio in piazza,
..la piazza..
amore, dimmelo tu cos'è,
quello che ancor ci manca, quello che ancora non c'è,
e che ti prende alle spalle e non ti fa tornare indietro,
più indietro.
tu .. dimmelo tu cos'è.
oh, tu .. dimmelo tu cos'è.
scopare bene, scopare bene, questa è la prima cosa,
cercare un'altra donna, un'altra donna che non sia troppo vuota,
per ritornare di sera e non sentirsi ancora soli, ancora più soli.
in questa notte di agosto ogni stella al suo posto lassù,
in questa notte di strada quella che manca sei tu,
in questa estate romana di musica e fotografia .. ancora più mia ..
.. amore, dimmelo tu cos'è,
quello che ancor ci manca, quello che ancora non c'è,
e che ti prende alle spalle e non ti fa tornare indietro,
più indietro.
tu .. dimmelo tu cos'è.
oh, tu .. dimmelo tu cos'è
.
Etichete:
:-*
l'isola che non c'è
seconda stella a destra
questo è il cammino
e poi dritto, fino al mattino
poi la strada la trovi da te
porta all'isola che non c'è.
forse questo ti sembrerà strano
ma la ragione
ti ha un po' preso la mano
ed ora sei quasi convinto che
non può esistere un'isola che non c'è
e a pensarci, che pazzia
è una favola, è solo fantasia
e chi è saggio, chi è maturo lo sa
non può esistere nella realtà!....
son d'accordo con voi
non esiste una terra
dove non ci son santi né eroi
e se non ci son ladri
se non c'è mai la guerra
forse è proprio l'isola
che non c'è. che non c'è
e non è un'invenzione
e neanche un gioco di parole
se ci credi ti basta perché
poi la strada la trovi da te
son d'accordo con voi
niente ladri e gendarmi
ma che razza di isola è?
niente odio e violenza
né soldati né armi
forse è proprio l'isola
che non c'è.... che non c'è
seconda stella a destra
questo è il cammino
e poi dritto, fino al mattino
poi la strada la trovi da te
porta all'isola che non c'è.
e ti prendono in giro
se continui a cercarla
ma non darti per vinto perché
chi ci ha già rinunciato
e ti ride alle spalle
forse è ancora più pazzo di te...
.
Etichete:
che forse lo è... sardegna
manual simplificat de aplaudat ruga
tangent destinu.mi efemer
coboara acum spre cer
c.o rama de icoana…
el cautand aiurea prin zadar…
barlog de inger autist
la mine.n emisfera dreapta…
.
hell's ditch
cunosc opt zecimi din trupul tau.
cand sforaie, ma sperie sanul tau discret.
biletul, va rog…
vezi honey…
cu gandul la tine, sase lire si opt penny
amenda pentru un an
prin ceaiul firesc dezamorsat de cofeina...
apoi, cu trenul repede la tine.
n.ai timp sa.mi spui ca esti cu o vecina.
si noi gata dezbracati
cu oooo… vecina perplexa
ne iubim repede,
repede …
oh, doamne, oh...
si tu…
si plec.
nu.mi iau si pantalonii cu mine?
intreaba vecina…
a, uitasem…
si.mi aduci aminte: vino si maine
pe strada, john: o stii pe lully?
a zis sa treci repede , acum.
ma duc, iubito…
poate are nevoie de ceva…
ori poate e bolnava saraca…
imi zambeste si.mi descheie nasturii de la camasa
ne iubim repede, sa nu vina…
vreo vecina.
vine?.. nu vine..
ne iubim in liniste…
ne iubim bine …
aa… oo… uu… .
si plec linistit spre casa…
buna, iubito. mi.e o foame …
de snitel… cu smantana,
ca am avut o zi plina la birou si mi.e tare foame…
dupa, iubitule, dupa...
si.mi da nadragii jos…
iar eu, senin…
adorm cu sotia peste mine...
.
sant’agostino
“asciuga le tue lacrime e non piangere, se mi ami: il tuo sorriso è la mia pace...
*
rendimi casto, ma non ora...
*
il tempo non esiste, è solo una dimensione dell'anima il passato non esiste in quanto non è più, il futuro non esiste in quanto deve ancora essere, e il presente è solo un istante inesistente di separazione tra passato e futuro!”
sul braccio dell’ombra
il povero levante
travolto appoggia tramonto
stracciando veli di dolore alla gioia...
dove andrà a portare l’amore
quando risorgerà la notte?
catturando le distanze senz’anima di tempo
per poi respirare la chimica delle bugie
sotto l’angelica ala
a carpe diem annusata
la voce di dio
guardando
verso di te...
.
*
rendimi casto, ma non ora...
*
il tempo non esiste, è solo una dimensione dell'anima il passato non esiste in quanto non è più, il futuro non esiste in quanto deve ancora essere, e il presente è solo un istante inesistente di separazione tra passato e futuro!”
sul braccio dell’ombra
il povero levante
travolto appoggia tramonto
stracciando veli di dolore alla gioia...
dove andrà a portare l’amore
quando risorgerà la notte?
catturando le distanze senz’anima di tempo
per poi respirare la chimica delle bugie
sotto l’angelica ala
a carpe diem annusata
la voce di dio
guardando
verso di te...
.
Etichete:
il genio del cristianesimo
nondizionario di nonciclopedia
Windows
Noto sistema operativo reso famoso dai continui crash e errori critici apparentemente senza motivo, ma in realtà causati dal software troppo avanzato tecnologicamente da far sviluppare una mente propria al computer, che decide di per se cosa è giusto fare e cosa non lo è. Il nome deriva dalla modalità scelta dal suo inventore per togliersi la vita dopo aver constatato quale cosa aberrante avesse prodotto la sua mente: egli si buttò dalla FINESTRA.
Windows Vista
Letteralmente significa "mangiatore di RAM". È il successore di Windows XP e la versione Ultimate costa circa uno stipendio, più un altro stipendio per comprare l'hardware su cui farlo girare. Il tutto per poter vedere più porno contemporaneamente, grazie alla funzione flip-3D.
Windows XP
Versione ancora più avanzata di Windows (anche detta Windows avanti dibbrutto), si cataloga come virus estremamente mortale, paragonato alla peste nera per l'uomo.
.
under construction... dude
in principio Dio creò il cielo e la terra.
sia la luce!
e la luce fù
abbastanza...
le acque brulichino di esseri viventi
e uccelli volino sopra la terra,
davanti al firmamento del cielo
e Dio vide che era cosa buona…
ci credo... era da solo…
dopodichè ha avuto una pessima giornata
e ha fatto l’uomo…
ha capito forse da subito che era una cosa da niente
ma comunque gentile ha detto…
siate fecondi e moltiplicatevi,
riempite la terra…
e non si riferiva alla stupidità…
le sue giornate
stavano peggiorando
e cosi un mal di testa aveva…
che al epoca di aspirina non si parlava
e poi nel silenzio nato dentro le sue parole
subi nel complicato bus quotidiano
dell'iq humano
un movimento d’ispirazione con tanto
ma tanto…
amore…
che manco oggi si sa per…
come sono andate le cose
e cosi… poco convinto creò
la prima’donna…
e vide subito l’inizio della fine
ma poi più tardi…
con estrema saggezza
si mando il figlio nel campo di boyscout terestri
dove esso messi pochissimo
ad imparare come vanno le cose…
per poi finire sulla fionda…
perchè all'epoca I falegnami erano molto bravi…
come tuttora
oggi
stesso
…
adesso ‘sto vecchietto simpatico
sorride assente cercando qualcosa…
però non si ricorda…
e poi che cavolo e quel circo laggiù…
boh…
.
Etichete:
soul...
,
radical de duios
rostim contextul stiintific
incat...
lemnului i se face prin carne de cui...
gandului ... prin carne de iubire...
textului ... prin carne de context...
mersului ... prin carne de nemers...
iar eu...
erata perplexa prin carne ma uit contextului meu...
.
muscatura se’nmulteste cu doi… de se.mparte doar la ei
primavara
de crengi surprins respirul oglindit pe cer
floarea de mar
dulce isi creste locul muscaturii ...
vara
de papadie gadilat curcubeul inganat
pantecul din mar
rodeste acrisor seva muscaturii ...
toamna
de auriu nu stiu de.i cerul sau frunza.mi capatai
mar parguind iubirea
pistruiat alearga fericirii, muscatura ...
iarna
frigului clestar mirosind viseaza
marul cuminte aseaza
sub nea masura muscaturii …
primavara
asa un aer caldut… se lasa
retoric mugurul din mar a frunza rosind
cauta pe cer muscatura …
ta...
.
de crengi surprins respirul oglindit pe cer
floarea de mar
dulce isi creste locul muscaturii ...
vara
de papadie gadilat curcubeul inganat
pantecul din mar
rodeste acrisor seva muscaturii ...
toamna
de auriu nu stiu de.i cerul sau frunza.mi capatai
mar parguind iubirea
pistruiat alearga fericirii, muscatura ...
iarna
frigului clestar mirosind viseaza
marul cuminte aseaza
sub nea masura muscaturii …
primavara
asa un aer caldut… se lasa
retoric mugurul din mar a frunza rosind
cauta pe cer muscatura …
ta...
.
si daca de aripa arsa…teiul mirosit se lasa
sag din mileniul trecut,cand am inceput sa intelegem ca daca dragoste e,
este si antidotul ei...
sa ne rupem in maini
ochii din muzica aripilor
pentru trei fericiri marunte
si-o foaie de hartie lovita de cuvinte
sa ne odihnim la marginea petei
ridicand casa rasuflarilor
ce ne-au mai ramas de daruit strigatului
rupt din cuvant
sa urcam la ultima suflare
si sa mai lasam ca amintire foii
un apus de soare in cioburi de ochi.
marian in silabe se desparte asa, usor:
ma-ri-an…
despartim vocile in acorduri funebre
despartim strigatele in rugaciuni
duse de herghelii salbatice
de ganduri descompuse
in requiemuri deznadajduite
intre ceruri si pamant
intre noi si
spre tine...
doamne...
umbra a propriei tale nemarginiri…
.
este si antidotul ei...
sa ne rupem in maini
ochii din muzica aripilor
pentru trei fericiri marunte
si-o foaie de hartie lovita de cuvinte
sa ne odihnim la marginea petei
ridicand casa rasuflarilor
ce ne-au mai ramas de daruit strigatului
rupt din cuvant
sa urcam la ultima suflare
si sa mai lasam ca amintire foii
un apus de soare in cioburi de ochi.
marian in silabe se desparte asa, usor:
ma-ri-an…
despartim vocile in acorduri funebre
despartim strigatele in rugaciuni
duse de herghelii salbatice
de ganduri descompuse
in requiemuri deznadajduite
intre ceruri si pamant
intre noi si
spre tine...
doamne...
umbra a propriei tale nemarginiri…
.
Etichete:
il novecento
indreptar de aripa
n.am vrut sa fim vanatul
rapit rarefiatului aer ascuns
pamantului subtil.neatins
tacutului ne’ntors privirii
apartinut candva
sub a ochilor tai pata…
…
pe umbra de munte
desenata straja iubirii
dezmierda cerbii
trimisi sa.ngenucheze altei ape…
planse asa suav
ca nu stie epic luminat sa fie
si mimeaza doar iubirea
pentru a uni trupurilor
un singur gand
prin al carui vazduh
nu va mai fi asternut
o bucurie abia plecata
cu ochii’nspre alta apa…
.
rapit rarefiatului aer ascuns
pamantului subtil.neatins
tacutului ne’ntors privirii
apartinut candva
sub a ochilor tai pata…
…
pe umbra de munte
desenata straja iubirii
dezmierda cerbii
trimisi sa.ngenucheze altei ape…
planse asa suav
ca nu stie epic luminat sa fie
si mimeaza doar iubirea
pentru a uni trupurilor
un singur gand
prin al carui vazduh
nu va mai fi asternut
o bucurie abia plecata
cu ochii’nspre alta apa…
.
umbrind scalar destinele compar
"tăcere înainte de naştere
tăcere după moarte,
viaţa este sunet pur
între două
tăceri de nepătruns..."
...isabel
coborand rau famatele trepte
dinspre ferula rupta mie
spre inaugurarea lumanarilor
catedralei ravasite cu tacerea lacrimata
memoriei uitarii…
timpul
oprit sa.si traga sufletul...
uitand drumul gandit
pe cand alerga sa ma prinda din urma…
rapit a fost …
de tine…
.
tăcere după moarte,
viaţa este sunet pur
între două
tăceri de nepătruns..."
...isabel
coborand rau famatele trepte
dinspre ferula rupta mie
spre inaugurarea lumanarilor
catedralei ravasite cu tacerea lacrimata
memoriei uitarii…
timpul
oprit sa.si traga sufletul...
uitand drumul gandit
pe cand alerga sa ma prinda din urma…
rapit a fost …
de tine…
.
si apropo de iubire...
Salmo 23
"Gam-Gam-Gam Ki Elekh
Be-Beghe Tzalmavet
Lo-Lo-Lo Ira Ra
Ki Atta Immadì
Gam-Gam-Gam Ki Elekh
Be-Beghe Tzalmavet
Lo-Lo-Lo Ira Ra
Ki Atta Immadì
Shivtekhà umishantekhà
Hema-Hema yenahamuni
Shivtechà umishantechà
Hema-Hema yenahamuni
גַּם כִּי-אֵלֵךְ
בְּגֵיא צַלְמָוֶת,
לֹא-אִירָא רָע
כִּי-אַתָּה עִמָּדִי
שִׁבְטְךָ וּמִשְׁעַנְתֶּךָ,
הֵמָּה יְנַחֲמֻנִי
Anche se andassi
nella valle oscura
non temerei nessun male,
perché tu sei sempre con me;
Perché tu sei il mio bastone, il mio supporto,
Con te io mi sento tranquillo."
Ennio Morricone in...
Jona che visse nella balena
.
susurul ispitei scaldat celestului cuvant
in defileul tacerii, asa o vioara am picurat
ca.n pajistea apei
paraul iubirii
spre tine a plecat
…
in foaierul clipei un fosnet am strecurat
ca.n cugetul gandirii
fiorul mangaierii
spre tine s.a varsat
…
in palma fantanii,sarutul lacrimii am plecat
ca.n limpezimea tremurata
chipul iubirii
pe.al tau l.a luat
…
in fiinta negarii, clipind o flacara am lasat
ca.n jarul trairii
ars moriendi…
sa’nvete doar iubirea
.
ca.n pajistea apei
paraul iubirii
spre tine a plecat
…
in foaierul clipei un fosnet am strecurat
ca.n cugetul gandirii
fiorul mangaierii
spre tine s.a varsat
…
in palma fantanii,sarutul lacrimii am plecat
ca.n limpezimea tremurata
chipul iubirii
pe.al tau l.a luat
…
in fiinta negarii, clipind o flacara am lasat
ca.n jarul trairii
ars moriendi…
sa’nvete doar iubirea
.
geometrie
asa e iubirea ta din mine
un univers ce traieste prin tine
…
asa e visul tau din mine
un curcubeu mirosind a zane
…
asa e cuibul tau in mine
un azimut descantat zorilor cu suspine
…
asa e umbra ta prin mine
un cer instelat ce rasare’n copilarie
...
asa e lacrima ta din mine
un nor ivit din apa luminii
…
asa e despartirea ta din mine
un tunet ratacind ninsori'n privire
.
un univers ce traieste prin tine
…
asa e visul tau din mine
un curcubeu mirosind a zane
…
asa e cuibul tau in mine
un azimut descantat zorilor cu suspine
…
asa e umbra ta prin mine
un cer instelat ce rasare’n copilarie
...
asa e lacrima ta din mine
un nor ivit din apa luminii
…
asa e despartirea ta din mine
un tunet ratacind ninsori'n privire
.
trenul asta opreste’n luna mai
fierul trenului imbratisa imaginea nerabdarii
alergate la premiera concertului din culisele lacrimei…
cu toate biletele vandute salii de asteptare
in gara trenului meu…
acolo peronul, aburind destinul cafelei
aplauda trecatorii mirati pervazului plans
din acordul iubirii cu fiinta gandului…
in coltul gurii…
sta un lup speriat de urletul lunii
isi cauta de rana
ascuns in inima la tine
ca vindecat apoi sa vina
muscand recunoscator din mine
spre a straluci asemeni tie’n…
semiluna ce…
din noi picura sange
pentru a nu mai rataci nicicand
muscatura iubirii…
.
alergate la premiera concertului din culisele lacrimei…
cu toate biletele vandute salii de asteptare
in gara trenului meu…
acolo peronul, aburind destinul cafelei
aplauda trecatorii mirati pervazului plans
din acordul iubirii cu fiinta gandului…
in coltul gurii…
sta un lup speriat de urletul lunii
isi cauta de rana
ascuns in inima la tine
ca vindecat apoi sa vina
muscand recunoscator din mine
spre a straluci asemeni tie’n…
semiluna ce…
din noi picura sange
pentru a nu mai rataci nicicand
muscatura iubirii…
.
instrainand carari spre tine
asa cuminti stau sangerand spinii…
in racoarea tacerii tale
incat apa norilor plangand secetos…
coboara vitraliul mut spre iazul dezvelit
de catrenul pagan iubirii…
prezis de sarutul stapan
in aerul trupescului vis…
incalecat rasaritului din inima sangelui
pentru asasinarea inversa,
ochilor plasmuiti de jarul
orchestrat abrupt in varful sunetului sagetii…
in gand miezul apei tremurand
strange la piept promisiunea…
vantul va dansa navalitor concavul ierbii
far’de verdele
daruit sfios doar tie…
.
in racoarea tacerii tale
incat apa norilor plangand secetos…
coboara vitraliul mut spre iazul dezvelit
de catrenul pagan iubirii…
prezis de sarutul stapan
in aerul trupescului vis…
incalecat rasaritului din inima sangelui
pentru asasinarea inversa,
ochilor plasmuiti de jarul
orchestrat abrupt in varful sunetului sagetii…
in gand miezul apei tremurand
strange la piept promisiunea…
vantul va dansa navalitor concavul ierbii
far’de verdele
daruit sfios doar tie…
.
saratul nor cernut prin cerb de suflet
si cand aldehida sunetului prin clepsidra fumului
va inunda pianul de vorbe cu lemnul
prosternat portativului cu libelule
din sine … in rubine …
si cand rosul din vin, rapus cortinei din plus
prin sunet oval rostogolit de flacara
cu mignonul hibernat in aerul spinilor
din zambet … in ciorchine …
si cand al pietrei vuiet cardiac
va fi fugit empatic din lantul trofic
prin fluierul piciorului zburand
din fluture … in curcubeu …
si cand vei atinge toaca incet cu suspine…
din umbra abia rezemata lui horus,
a gheara mirosind pe cerul zburat
din mine … in patrat …
.
va inunda pianul de vorbe cu lemnul
prosternat portativului cu libelule
din sine … in rubine …
si cand rosul din vin, rapus cortinei din plus
prin sunet oval rostogolit de flacara
cu mignonul hibernat in aerul spinilor
din zambet … in ciorchine …
si cand al pietrei vuiet cardiac
va fi fugit empatic din lantul trofic
prin fluierul piciorului zburand
din fluture … in curcubeu …
si cand vei atinge toaca incet cu suspine…
din umbra abia rezemata lui horus,
a gheara mirosind pe cerul zburat
din mine … in patrat …
.
eolia
acolo din inima oceanului,
visator asezata’n valuri,
alergi din mine spre golful
in a carui chitara, umbra muzicii,
are asa un timbru trist…
incat apa spasita povestitorului,
adulmeca nisipul plans din talpa ta…
clipei cuibarite ascuns
in rasaritul privirii tale
prin surdina respiratiei mele
chemata’n iudaicul amintirilor
inganate sub umbrela ploilor,
evocand mareele in al caror sens,
copilaresc visele pasilor tai
spre cetatea nedeslusita tunetului
acolo unde condorii despartirii,
incercuiti in timidul lacrimei
pentru a nu gusta chipul fericirii aerului inchinat aievea,
urmelor apasatoare lasate sa.ti cada…
pentru a ne’ntoarce…
definitivul in mine…
.
visator asezata’n valuri,
alergi din mine spre golful
in a carui chitara, umbra muzicii,
are asa un timbru trist…
incat apa spasita povestitorului,
adulmeca nisipul plans din talpa ta…
clipei cuibarite ascuns
in rasaritul privirii tale
prin surdina respiratiei mele
chemata’n iudaicul amintirilor
inganate sub umbrela ploilor,
evocand mareele in al caror sens,
copilaresc visele pasilor tai
spre cetatea nedeslusita tunetului
acolo unde condorii despartirii,
incercuiti in timidul lacrimei
pentru a nu gusta chipul fericirii aerului inchinat aievea,
urmelor apasatoare lasate sa.ti cada…
pentru a ne’ntoarce…
definitivul in mine…
.
romantico, mezzo catartico…
fermecatoare…
sprijinitoare a sefirotilor aripi…
estrogenului intampinat vorbelor
pescuite din mine
de mreana gandului tau
inspre miazanoaptea echivocului
traitor din perfuzia iluziei
in inima ceaiului serpuitor
zideste alergarea minotaurului
decolorat in norul ala mic…
… staruitoare sa.l vezi,
prin a florii soarelui…
deochi…
doar atunci cand iti vei lasa parul rebel
sa fie el
si unghiile sa creasca agale
cu lumina vitezei,
nu te vor mai confunda ingerii
cu dumnezeu…
.
sprijinitoare a sefirotilor aripi…
estrogenului intampinat vorbelor
pescuite din mine
de mreana gandului tau
inspre miazanoaptea echivocului
traitor din perfuzia iluziei
in inima ceaiului serpuitor
zideste alergarea minotaurului
decolorat in norul ala mic…
… staruitoare sa.l vezi,
prin a florii soarelui…
deochi…
doar atunci cand iti vei lasa parul rebel
sa fie el
si unghiile sa creasca agale
cu lumina vitezei,
nu te vor mai confunda ingerii
cu dumnezeu…
.
per aspera sic itur ad astra
Era o pajiste ireal conturata’n forma de clepsidra in care dominau cei doi copaci din stanga sunetului apei mijite din resemnarea padurii iar pe umerii frunzelor in forma de inima palpitand metafizic, se desluseau bobitele impecabil de stralucitoare, rasarite din respiratia noptii si ascundeau sub ele toata splendoarea acelei dimineti de iulie… din padure, incet, cobora o racoare placuta peste al carei miros se aseza cantecul mierlelor cuprinse de furia iubirii ne’mpartasite… printre firele ierbii un carabus gigant si lenes nu.mi impartasea idilicul privelistii de poveste si cara din greu doua picaturi de roua cazute’n noapte din balconul julietei sale …ofta des, mirosind cuminte locul somnului unde sunt sigur ii era indiferent daca ar mai fi ajuns…sus o randunica mirand voluptos din clestarul cerului, harazi un nor plapand, parca intrebator de aceasta minune… palmei mele stangi, un deget incepu’ sa I se opuna… o mancarime’n palma stanga zic … daaa … iau bani, sigur gasesc comoara dacica cu iz de mure, o vand planetar de scump si.mi cumpar zece ibovnice si.un pegas pe dunare, si cum meticulos gandeam simtii o umbra ca vine spre mine, ma’ntorc incet si vad minunea de poveste mai sus exprimata si nimic altceva…stiam de mic puterea norilor, asa ca pana sa.mi ridic privirea un stol de lumini imi ocupa orbita, abia zarind izvorul culorilor, deslusii ceva ce parea o savarina…hmmm ce buna…deci asta era, am castigat guinessul savarinelor ce milionul in cont mi’l aduna … dar vai, nu….ramasei privitor intens… o stana de piatra…ahaaa nu e doar asta… da ce.o fi…?... paralizat, asa de tare ma mir cum de mai gandeam si.o furnica’n susul gatului urcaaaaaa si ma gadilaaaaa…adica eu stapan destept in lumea voastra ma las calcat de.o furnicaa? Da’ mainii nu.i venea indemnul gandului sa.mi alunge gadilatura… ma si vedeam paralizat la infinit intr.un carucior facut din teancuri de bani…daaaa si cum ma gadilam infinit de tare, o raza din savarina stralucitore cobora shui in a ochilor mei culoare…. NU TE METE!!!, NU TE METE!!!... auzii din mine… smeagol, fii cuminte.mi zic, nu vezi ce ma gadila stapanul furnicilor?...Ucide.l …Ucide.l…se rasti smeagol la mine…. NU TE METE!!!, buuueeei…! ii zic lu’ smeagol ce dracu’ sa nu ma METE???...Stapanu’I bun da’ cam hapsan..raspunse …Offf poate.i savarina cosmica si.mi da mie cercelu’ cu puteri marinimoase’n egocentricul pamantean …
Hmmm… cine dracu’o vorbi..? eu nu mi.s… ,smeagolu’ nici atat …si din angelicul privirii mele intrebator/gadilatoare se auzi din nou… NU TE METE!!! … SHIIT…!!! RESET INIT … NU TE TEME !!!... NU TE TEME ! Sunt eu zana savarinelor,craiasa dolarilor…printesa cosmica a infinitului… te voi rapi asa de dulce, te voi lua cu mine’n univers si voi avea j’de’mii de children cu tine… HAI VIINOOO…valeu mama…, imi spusei…buuueei sefu …ce tare’i gagica’sta cosmica hai rapeste.te cu mine’mpreuna, te roooog, o sa.mi faca si mie smigolini multi,multi …se auzi surescitat din mine, ego’ul naravas…..si.n raza ce ma’mbratisa, parasii asa stramb intors cum eram poiana’n sus, de colinda smeagol prin mine “Sufleeecata pan’la brau\duceaaa, duceaaaa …” De.i tipa.i…taci ma, sa ma concentrez…ca poate.i minciuna , poate.i mama recesiunii si.o vrea’napoi sau poate.i zana guvernului comunitatii univers’oropene si.o venit sa.mi ia impozitu’ de pe privit…SONO, ANXXA… LA VERA DEA DEL PIACERE, INSIEME ANDREMO A SENTIRE TUTTO L’UNIVERSSO DELL POETICO PIACERE… oh mamma mia…..sefuuuu’ vom fi regii savarinelor cosmice, apoi plangand, o vreeeeaaauuuu….. grai egosmeagolu’…hai du.te cu mine, hai vrrrei…? …asa, imobilizat in hamacul razei, ridicai mainile mintii sus si ma predai cu o supunere ancestral dogmatica si paralelipipedic inoculata subliminalului vizibil de pe terra…hmmm bat campii, da e de’nteles, eram rapit ca’n ziarele x, numa ca scully era detasata cu serviciu’ la medgidia, cerceta rapirea fantomelor din industria inexistent consacrata a romanicilor …ce ar face mulder, ma’ntrebai, da era prea tarziu, zana zanisoarelor tuturor epigonilor desemnati artistic la panoul de onoare fizic si pamantesc al bojdeucii poporului, era’n fata mea, iar eu stateam ca blegu’, pardon ca romanu’ la danubiusu’ nou’n fata…, ce.i drept cam imobilizat…si visam alegoric, la unison cu smeagol, tttteeeee iuuubiiiim…NU TE TEME MIERE…(probabil o fi folosit google ca sa se traduca…) NOI IN UNIVERS AVEM DE TATTI…TE VOM IUBI SIDERAL SI UNIVERSAL GALACTIC ASA CUM IUBESTE DOMN’ axexcu PREZENTA COTROCENILOR… si apoi smeagol… da’ daca’ti intonez un poem frumos iti dai radiatia jos? NU ..DA DACA’MI VEI VORBI URAT VOM COMUNICA PRIN msDOS … si din a nudului alien.ata feerie rasari o coasa aurie, cu o voce mai taioasa, mi se telepatiza’n memorie ….CE CREDEAI CA TE.AM RAPIT DIN IUBIRE ? si’ncepu a’mi rade’n nas…iar cu forta mintii lua un microcip pe care zarii in treacat scris mai mare decat cipul …MADE IN CHINA…speriat de decadenta cosmica ma trezii din somnul realitatii cotidiene, simplu si invizibil…a dracu’ vis …si o durere strasnica’n talpa, ma acutiza plauzibil de tare, ma uitai, si vazui o protuberanta de origine… denominat necontrolata… langa al meu ahilian calcai, si’n jurul ei, un condensator expandat degaja un miros straveziu de ceai verde din propan proaspat si,n al carui abur auzii pe smeagol silabisind…fake by romanian industries and china design…adica afara’i chinezesc, inauntru’i romanesc?…what the f..
.
Hmmm… cine dracu’o vorbi..? eu nu mi.s… ,smeagolu’ nici atat …si din angelicul privirii mele intrebator/gadilatoare se auzi din nou… NU TE METE!!! … SHIIT…!!! RESET INIT … NU TE TEME !!!... NU TE TEME ! Sunt eu zana savarinelor,craiasa dolarilor…printesa cosmica a infinitului… te voi rapi asa de dulce, te voi lua cu mine’n univers si voi avea j’de’mii de children cu tine… HAI VIINOOO…valeu mama…, imi spusei…buuueei sefu …ce tare’i gagica’sta cosmica hai rapeste.te cu mine’mpreuna, te roooog, o sa.mi faca si mie smigolini multi,multi …se auzi surescitat din mine, ego’ul naravas…..si.n raza ce ma’mbratisa, parasii asa stramb intors cum eram poiana’n sus, de colinda smeagol prin mine “Sufleeecata pan’la brau\duceaaa, duceaaaa …” De.i tipa.i…taci ma, sa ma concentrez…ca poate.i minciuna , poate.i mama recesiunii si.o vrea’napoi sau poate.i zana guvernului comunitatii univers’oropene si.o venit sa.mi ia impozitu’ de pe privit…SONO, ANXXA… LA VERA DEA DEL PIACERE, INSIEME ANDREMO A SENTIRE TUTTO L’UNIVERSSO DELL POETICO PIACERE… oh mamma mia…..sefuuuu’ vom fi regii savarinelor cosmice, apoi plangand, o vreeeeaaauuuu….. grai egosmeagolu’…hai du.te cu mine, hai vrrrei…? …asa, imobilizat in hamacul razei, ridicai mainile mintii sus si ma predai cu o supunere ancestral dogmatica si paralelipipedic inoculata subliminalului vizibil de pe terra…hmmm bat campii, da e de’nteles, eram rapit ca’n ziarele x, numa ca scully era detasata cu serviciu’ la medgidia, cerceta rapirea fantomelor din industria inexistent consacrata a romanicilor …ce ar face mulder, ma’ntrebai, da era prea tarziu, zana zanisoarelor tuturor epigonilor desemnati artistic la panoul de onoare fizic si pamantesc al bojdeucii poporului, era’n fata mea, iar eu stateam ca blegu’, pardon ca romanu’ la danubiusu’ nou’n fata…, ce.i drept cam imobilizat…si visam alegoric, la unison cu smeagol, tttteeeee iuuubiiiim…NU TE TEME MIERE…(probabil o fi folosit google ca sa se traduca…) NOI IN UNIVERS AVEM DE TATTI…TE VOM IUBI SIDERAL SI UNIVERSAL GALACTIC ASA CUM IUBESTE DOMN’ axexcu PREZENTA COTROCENILOR… si apoi smeagol… da’ daca’ti intonez un poem frumos iti dai radiatia jos? NU ..DA DACA’MI VEI VORBI URAT VOM COMUNICA PRIN msDOS … si din a nudului alien.ata feerie rasari o coasa aurie, cu o voce mai taioasa, mi se telepatiza’n memorie ….CE CREDEAI CA TE.AM RAPIT DIN IUBIRE ? si’ncepu a’mi rade’n nas…iar cu forta mintii lua un microcip pe care zarii in treacat scris mai mare decat cipul …MADE IN CHINA…speriat de decadenta cosmica ma trezii din somnul realitatii cotidiene, simplu si invizibil…a dracu’ vis …si o durere strasnica’n talpa, ma acutiza plauzibil de tare, ma uitai, si vazui o protuberanta de origine… denominat necontrolata… langa al meu ahilian calcai, si’n jurul ei, un condensator expandat degaja un miros straveziu de ceai verde din propan proaspat si,n al carui abur auzii pe smeagol silabisind…fake by romanian industries and china design…adica afara’i chinezesc, inauntru’i romanesc?…what the f..
.
iubirea mea are gustul tau
ispita sufletului,
soptita patimas cuvintelor,
prin voce de scoica alearga..
acolo unde tu’n loc de suflet tii
o meduza asa firava
incat apa n’o atinge
de frica sa n.o doara
si sa ramana mereu
gandului
cu tine
……
tu straina
incalecand peste valurile amagirii
supuse tie…
te uiti ultima data…
……
timida
oglinda se pretuieste tie
pentru a fi tu…
eternului privirii
apoi
clipind dureros ochiul ploii
la vremea ultimului sarut
adormi sarea buzelor
spre a exista impreuna
mereu
……
aerul marii desavarsind briza pletelor
aici peste al inimii nud
agale… toamna avea sa nu mai vina
si ratacind undeva.n urechea marii
o plaja zadarnicind prin tine
imi numara pasii mie
……
zambind
purifica’vei eterul
invatatandu.l sa fie copil din nou
peste al umilului dumnezeu
acum
rasare chipul tau
……
.
soptita patimas cuvintelor,
prin voce de scoica alearga..
acolo unde tu’n loc de suflet tii
o meduza asa firava
incat apa n’o atinge
de frica sa n.o doara
si sa ramana mereu
gandului
cu tine
……
tu straina
incalecand peste valurile amagirii
supuse tie…
te uiti ultima data…
……
timida
oglinda se pretuieste tie
pentru a fi tu…
eternului privirii
apoi
clipind dureros ochiul ploii
la vremea ultimului sarut
adormi sarea buzelor
spre a exista impreuna
mereu
……
aerul marii desavarsind briza pletelor
aici peste al inimii nud
agale… toamna avea sa nu mai vina
si ratacind undeva.n urechea marii
o plaja zadarnicind prin tine
imi numara pasii mie
……
zambind
purifica’vei eterul
invatatandu.l sa fie copil din nou
peste al umilului dumnezeu
acum
rasare chipul tau
……
.
Hydrogentzweioxygen
Da afara ploua… ca mie.mi placea ploaia, cu toate picaturile ei, da chiar, oare cate picaturi are ploaia acum si oare cati atomi de hashdoio sunt intr.o picatura ca eu ma uit la picatura fix, si contempland noianul de electroni ce torential viseaza printre nuclee… ma deloghez de mine si ma’ntreb… se’iubesc ei unu cu altu oare? Si ce se’ntampla atunci …, dar cand inevitabil si ireversibil ating fonetica pamantului?… oare pe picatura o doare intepatura pamantului? Nu stiu… da stiu ca ma’ntreb ce’o sa se faca electronu cand ametit d’atata privit spiralat a la “mi(t)sa de la costinesti” spre nucleonul stapan, bastard si parvenit pe plantatia atomica…,simplu si revolutionar o sa iasa din matrix si o sa filozofeze acut si bezmetec despre esenta naturii electrice aplicata prajitorului de paine, nesatul si franzelofil… si’ntr.o clipa infinita electronii matrixizati prezinta neutronilor “simpozionul international-universal al perspectivei electrice la nivel de atomdefurnica care’ar duce’n portbagaj corespectiv saptiatomisijumatate de glucoza din lapte”… da… si cum neutronii e mai cuminti de felu’ lor… in minunea de minut urmatoare… tati televizoarele e cu obiectivu’ pe tandarei …”A second nuclear sexplosion of“… FocuShiMaaa… da shi shiuperca o crescut breee “in a big ailand of braila” c.o sa mancam radiatie pi pani toata viata bre,daa toata …si vom eructa angelic numa’ elemente cu izotop atomic 92… daaa… ca am vazut eu intr.un atlas de zoologie cuantica aplicata pandativelor, un nene care ne zicea’n cantec vorbit ca marti vom iesi cu totii din matrix ca nu prea stiu eu ce.i aia, da stiu sigur c.am fost prin el intr.o vineri pe cand se crapa de cu seara,ca ma lua transhumanta pe deal ,ca buciumeau nostalgic turcanele… asa de telefeeric incat mi’au tintuit apendicele matrixului fix in spitalu’ militar de cernobyl ca acolo nu mergeau decat ultrabancherii capitalismului cu chip si asemanare aproape umana... si alienii care tanjeau la el, iar acolo mai era inca’n acea vreme un doctor misterios… Tifoon… care pe cand se benchetuiau izotopii,n orgia planificat-comunista, saracu era de garda si deci normal ca dormea, ca n’auzi saracu padurea de sirene de pe glob si se trezi bietu dupa septe zile cu lacatele pe oras singur cuc precum eterul gnoseologic al muraturii, daaa…. si bucuros de a mea prezenta ne puseram sa numaram meticulos atomii de vodka din poiana, impreuna cu o entatitate substantial albastra care la al al saselea proton d’alcool saracu deja numara din doi’n patru’j’trei cu toata antigravitatia nefizicii pamantesti, ca noi ne.am dat seama ca joaca la cacealma… cu paharu…ca si saracu tifoon era antrenat bietu’, de mic castigase cupa si campionatu raionului si mai primise si medalia de visinata pe colhozuri iar eu dupa ce am terminat tot alcoolul din mendeleev, imbalsamat corect am vrut sa ies din matrix da nu m.a lasat newbluentity o spus ca din matrix se iese… da numa’ far’de apendic si cum aveam anestezia facuta… tifoon injura hipocratic pe sticla de basamac, ca a eradicat tetanosul din mintea lui si ca ma impinge el din matrix a’far’ de apendic… daa… si ce lacrimi am acu cand va povestesc astea... n’o fi de la ceapa asta oare…?... nuuu ca nu m.o durut deloc operatiunea matrix/far’/de/apendice atata doar ca am mai stat trei luni dup’aia in hospitalu care.o curatat elita nemteasca…da, acolo, la nurnberg… ca abia au reusit sa.mi desfaca operatia cusuta’n bare de uraniu mult prea imbogatit… daa ca dupa o saptamana de operatie continua, a la rovinari, coborand’napoi din matrix cerui o ciutura cu apa… da nu fu simplu, ca iesit deja din matrix uitasem epica babiloniala asa ca nursica, biata de ea, cu lumanarea aproape complet arsa’ntr’o mana si cu perfuzia biblica’n cealalta fu asa de impresionata de revenirea mea din matrix, ca euphemistic ii decodifica.i telepathic… “danke dir blau einheit, gegenseitigkeits unternehmens,… ihr seid alle hosenscheisser die sehr dumm sind…” adica eu’ntelegand’o’perfect silabisii… h_y_d_r_o_g_e_n t_z_w_e_i o_x_y_g_e_n…fa n’aude!!! … si ea pleca cu perfuzia dupa domn’doctor pentru totdeauna ca m.a sunat dupa opt ani si mi.a spus ca am lasat.o insarcinata ieri… si io am ramas exacerbat pe langa matrix, cu o sete submarin launtrica si cu nostalgia ploilor a la matrixland … unde e asa … toti destepti …de parka e’n romanica…
alles bahtalo’n matrix tuturor… ca p’aci ne lamuriram …
.
alles bahtalo’n matrix tuturor… ca p’aci ne lamuriram …
.
adagio pentru vioara din destin - opus crepuscular major
sfaramata…
sunete.ti cad in poala…
tu tematoare,
aduni cuvintele sub pleoapa
pe sub a carei miriste,
manii susurul invocat pletelor himerei
de pe pajistea retinei …
iubita…
impasibila dezveti sfinxul sa enunte valsul ruletei
cand se umple cufarul cristalin cu lacrimi
pe campul desmierdat de copitele
inorogilor rezemati dinspre catapeteasma somnului
crede..
vikinga din spaima voalului respirat
cu chipul inclestat pe sunetul mirobolant al noptii
tu nu veneai in minte la mine
credeai ca.i emisfera unui pendul din lemn de corabie
degeaba
vatamator, te lasi privita’n sus de cer
arlechinul monologului nu se divide.n zambete
in tine
un loc surprins de realitatea lui dali
are o loja asa… catifelat insufletita
incat nici visul nu se mai mira cand
prin cumpat mirosind a iubire
te rezemi de plecare …
.
sunete.ti cad in poala…
tu tematoare,
aduni cuvintele sub pleoapa
pe sub a carei miriste,
manii susurul invocat pletelor himerei
de pe pajistea retinei …
iubita…
impasibila dezveti sfinxul sa enunte valsul ruletei
cand se umple cufarul cristalin cu lacrimi
pe campul desmierdat de copitele
inorogilor rezemati dinspre catapeteasma somnului
crede..
vikinga din spaima voalului respirat
cu chipul inclestat pe sunetul mirobolant al noptii
tu nu veneai in minte la mine
credeai ca.i emisfera unui pendul din lemn de corabie
degeaba
vatamator, te lasi privita’n sus de cer
arlechinul monologului nu se divide.n zambete
in tine
un loc surprins de realitatea lui dali
are o loja asa… catifelat insufletita
incat nici visul nu se mai mira cand
prin cumpat mirosind a iubire
te rezemi de plecare …
.
respiro riturnella
*cantodiscanto*
tarantino,brindisino e/o leccese
“Tu rinnina che vai
Lu maru maru.
Ferma quanno te dico…
Ferma quanno te dico…
Dui paroli…
Oi riturnella ”
benedetta … grazia della musica
meridionale o “nordafricana”
sanguinante,
muore senza... passione.
“Siente cca' bello mio lloco 'nnante
',c'e' na casa 'na nenna 'nc'e' stà
tu la vide ca nun è distante
chella nenna aje da ire a truvà”
Attemporali spiriti.
Tuttora rupestri nell cuore
Volgar’ parla’ ma non pensa’
baciar insegna prima dalla mamma…
“Lu tamburellu miu veni di Roma
Mannaggia a chi nun canta e chi nun sona….”
tragicamente “i romani” ci hanno imparato
la tristeza meridionale.
eppure …
.
tarantino,brindisino e/o leccese
“Tu rinnina che vai
Lu maru maru.
Ferma quanno te dico…
Ferma quanno te dico…
Dui paroli…
Oi riturnella ”
benedetta … grazia della musica
meridionale o “nordafricana”
sanguinante,
muore senza... passione.
“Siente cca' bello mio lloco 'nnante
',c'e' na casa 'na nenna 'nc'e' stà
tu la vide ca nun è distante
chella nenna aje da ire a truvà”
Attemporali spiriti.
Tuttora rupestri nell cuore
Volgar’ parla’ ma non pensa’
baciar insegna prima dalla mamma…
“Lu tamburellu miu veni di Roma
Mannaggia a chi nun canta e chi nun sona….”
tragicamente “i romani” ci hanno imparato
la tristeza meridionale.
eppure …
.
Etichete:
a fimmina ... anca :)
Nu mai vreau sa scriu asa
Stii cum miroase intunericul
Pomului
traindu,si umbra arzatoare
Prin focul dorintelor, o viata,
La caldura careia ramasi … obtuzi
Priveghem uralele fructelor parguite
Cum face cand isi pierde umbra
pomul
Remizand cu neantul
Seva radacinilor cu gust de aspirina
Si.si infige.n cer bratele noduroase
Cum vede impasibilul durerii
pomul
Cuibarit in lacrimile
Plouate invers… spre nori
Si daruind infinitului
nicaieriul
Cu chip uman de pom
.
Pomului
traindu,si umbra arzatoare
Prin focul dorintelor, o viata,
La caldura careia ramasi … obtuzi
Priveghem uralele fructelor parguite
Cum face cand isi pierde umbra
pomul
Remizand cu neantul
Seva radacinilor cu gust de aspirina
Si.si infige.n cer bratele noduroase
Cum vede impasibilul durerii
pomul
Cuibarit in lacrimile
Plouate invers… spre nori
Si daruind infinitului
nicaieriul
Cu chip uman de pom
.
Sunteti voi in lumea mea ori poate eu pe planeta voastra
atunci, zari.vei jumatatea …
plecand ‘napoi vei fi parcurs …
tot timpul zilei ce.a urmat
atat de mare este clipa,
odata incapea’n ore douazecisipatru
acum abia’ncape’n sase
desi ceasul n.o arata …
asa de previzibil este raul
incat haina lui nu mai conteaza
de forma si culoarea pielii
nu e un zmeu amerizat,
e un domn … ridicat cu radical din pacat
eu as fi prezis omului asa’n doara
intr.un cuvant, demult, spiritului eradicat
Iubire
iar alchimia ce o noimea…
ar fi ajuns o teorema…
dar de…
biblic, oglindim uman…
si.n soare… asa un frig s.a lasat
desi de obicei…
ce scriu se transforma.n fapt
e visul cel din urma lasat…
din a carui trezire…
nu va exista
poate iubind … fi.vei iertat…
si chipul ne’nsemnarii noastre
O cruce l.a luat
.
plecand ‘napoi vei fi parcurs …
tot timpul zilei ce.a urmat
atat de mare este clipa,
odata incapea’n ore douazecisipatru
acum abia’ncape’n sase
desi ceasul n.o arata …
asa de previzibil este raul
incat haina lui nu mai conteaza
de forma si culoarea pielii
nu e un zmeu amerizat,
e un domn … ridicat cu radical din pacat
eu as fi prezis omului asa’n doara
intr.un cuvant, demult, spiritului eradicat
Iubire
iar alchimia ce o noimea…
ar fi ajuns o teorema…
dar de…
biblic, oglindim uman…
si.n soare… asa un frig s.a lasat
desi de obicei…
ce scriu se transforma.n fapt
e visul cel din urma lasat…
din a carui trezire…
nu va exista
poate iubind … fi.vei iertat…
si chipul ne’nsemnarii noastre
O cruce l.a luat
.
NWO - The balkan strategy
Da era'ntro joi ca’n noaptea precedenta visasem ca ploua cu bani, daaaa, da nu erau bani obisnuiti, erau un fel de contrabani, ca toti care.i culegeau li se materializa.n buzunar si.o amenda direct proportionala cu suma pe care.o culegeau,si de ce strangeau mai multi, de ce veneau amenzi mai mari, de se facuse o coada.n vis la directia taxelor si impozitelor, de ziceai ca trebuiau sa primeasca bani de acolo, nu sa.i dea, mai ceva ca la pomana porcului vanat de tiriac and co … si.n linistea civilizatului rand se auzi un ropot de aplauze … functionarii iesisera din ghiseu si se asezara la coada unde avu loc o dezbatere cuviincioasa prin care se evidentiau doua tabere, pro si contra faptului ca “functionarii” sa intre.n fata ca sa.si plateasca datoria statului…si pe cand ma retoriceam silentios “cine o sa le incaseze banii?”, mi se concretiza materialistic explicit masina politiei comunitare pe care o evita.i cu iscusinta incepatorului vorbitor de dacica emancipata latineste, adica la dacia mea omiesiceva io cazut doar emblema, da loganu oficial facea pipi cu succes pe el, ca si domnu’ aproape ofiter isi varsa surasul infloritor pe drumul far’ de.o vigneta: “ Ma Bo_eeeP, Beeep.. Beeeeeeeeeep… .orocitule, tu stii cine,s eu ma? Stii? cin’ti’o dat carnetu de conducere ma, n.ai vazut ca am prioritate de oriunde? Iti iau toate punctele de penalizare din familie’n susul pomului genealogic pan’la Burebista…ma beep … ” Si cu un calm aprofundat englezesc incepu sa dea cu sutu’n daciaomiesiceva ca pan’ma dumirii eu, era deja daciasasesute…”dda ioo nnn.am cules parale…” , ”d’aia ba,d’aia” , ” nu nnn uu nu e e.. e.. vinaa meeea…” ii explicai cu voce sigura si de.o masculinitate a la clark gable, ”vai de mine nu mai fac ..ma jur pe.o zemuita savarina …” , ”ba date’n beeeep dracului din drum … ca’l avem cu noi pi ghinladel si trebe toporiscat repede … ghita.. suna la sectie sa ne traga cu homerul, ca s’o izghit dracului incognilateala …”, taman atunci accidental se zburatacea lin si maiestuos un boing marfos al tuturor aliatilor atlantici, pacifici ,indieni/oceanici si din cockpit.ul pilotilor un alien corpolent, se iti prin geam cu greu si rasti cu toti rarunchii, clar si limpede “uere iz de airport offff Tcilibia?” ca eu m’as intreba amu oare alienii au rarunchi?, da p’orma uit firul logicii analogice si nu ma mai regasesc prin ce spun, asa ca ma’ntorc la oile salbatice cu ochi sublim albastri cu care interactionam asiduu precum tarkovski’n film de lynch … daaa, perplexul triunghi format din alien, pilitist si dac, fu strapuns condescendent ambiguu de vocea portbagajului pilitienesc…: “Pe/sau/cu/si’n numele lui Allah voi darama toate autostrazile tarii romanesti asa de tare… ca pandemia shaormica va va afecta digestivul pib.ului pentru eternitatea care a mai ramas …. Apa … Allah…apa … da nu d’asta romaneasca ca astia e otraviti la fantanica si p’orma mor de burta, nu ca’n coran” …era vocea timidului ghinladel, ca din tufisuri aparu un exponat autohton comunitar senghenistic, cu’n puradel nascut pe la bruxelles si care scobindu-se mioritic in nas doinea epopeea subinginerului manole “tataaaa mi’e fooamee …” , iara tat’su indiferent si rece precum un comisar FMI in ograda la romanica …“miiici!!!, bere, suc cine mai doreste … 70 d’eoro buchetu’…”, daaa, desi cop.ul il lua la zeropazeste … ”Mata….” , io m.am prins ca nu era vanzator fara autorizatie ci era wikilizatorul deghizat in roman la paris… ca I se vedeau receiverele matriceale de decodificare reversibila prin uleiul tuciuriu al mititeilor cu 60% carne si restu’ nici ghinladel stie ce era, ca io am vrut sa mananc doi cu mustar da am auzit grimasa aliena “donnottoci” si’ntr’o clipa ceva mai lunguta, fura teleportati pe boing cu totii…ca se auzi “Ba extramorfule Bag…as beep in planeta ta, stai sa.i dau o amenda lu fraieru ala cu daciobuzul…sau sa iau macar de’o … savarina mica micaaaa…hai vreei? , Te rooog…” … ca din intamplare ‘ncepu ploaia ca era exact ca acuma ca nu mai stiai ce anotimp e joi, ca le are pe tati’n el si iarna siberica si vara musonica si cu emblema daciilor in buzunar ma’ndreptai ‘nspre vibrante orizonturi carora le eram dator cu prezenta mea fizica… taman acu, bateau in usa asa de tare, ca zbura si amenda si bani si entitati celeste si atunci cand coborai din pat si realizai stiintifico apoteotic ca e cineva in baie, incepui a dansa doar pentru mine ‘nspre usa… apoi… navalira demascatii peste mine si.n timp ce nu.mi citeau drepturile de autor civil si penal, vezica mea se relaxa inceet, inceet, speriind catelusii ofiteri …
atunci suna ... in sfarsit, ceasul desteptator…
atunci suna ... in sfarsit, ceasul desteptator…
11101111 / 8 biti damnati si reci
cumulati cu a treisprezecea freya
din “vidul” undelor scalare
au vectorizat estrogenul xenoglosiei
simuland frematatoarea deschidere a cerului
prin ritualul numerelor
simbolizate energiei haarp’s
pe sasesutetreizeci de nanometri…
Annuit coeptis…
peste puterea noastra de’ntelegere…
“Santa Maria degli Angeli”
mijeste.te catre aldebaran
peste materia iluzoriului mental…
daruind celor ramasi
cheia…
Iubirii…
o tu… Tesla …
in palma carui fulger ai rasfirat ionosfera gandului…?
…oricum e prea tarziu…
ati ales “siguranta” lor
in schimbul
libertatii …
.
din “vidul” undelor scalare
au vectorizat estrogenul xenoglosiei
simuland frematatoarea deschidere a cerului
prin ritualul numerelor
simbolizate energiei haarp’s
pe sasesutetreizeci de nanometri…
Annuit coeptis…
peste puterea noastra de’ntelegere…
“Santa Maria degli Angeli”
mijeste.te catre aldebaran
peste materia iluzoriului mental…
daruind celor ramasi
cheia…
Iubirii…
o tu… Tesla …
in palma carui fulger ai rasfirat ionosfera gandului…?
…oricum e prea tarziu…
ati ales “siguranta” lor
in schimbul
libertatii …
.
Exibiliantul loc numit Solaris
mitena totemului conturand profilul castelanului
prezentului radiant cu firescul,
desavarsind albele maini tremurate
de adierea noptii sub cele doua luni din aria iubitei…
inghetand insomniei
versul
reconceput din proximitatea realitatilor inocente
si dezvelite conturului infinitelor emulari
pulsate inimii din fiecare lacuna prilejuita visului tau…
iubire exibilianta cu suflet de om
ai agregat fiorul palpabil
respirat trupescului
prin a gandului zamislire …
.
prezentului radiant cu firescul,
desavarsind albele maini tremurate
de adierea noptii sub cele doua luni din aria iubitei…
inghetand insomniei
versul
reconceput din proximitatea realitatilor inocente
si dezvelite conturului infinitelor emulari
pulsate inimii din fiecare lacuna prilejuita visului tau…
iubire exibilianta cu suflet de om
ai agregat fiorul palpabil
respirat trupescului
prin a gandului zamislire …
.
dervis de arama
cu sufletul nelocuit norului,
dincolo de orizontul intamplarii cafelei in nisipul alb
cu aerul prefacut in sunet cu mult’naintea zambetului…
cate fire de nisip are umbra ta
sub trista atingere a zmeului
pe cerul inrosit de oglinda buzelor
cate picaturi abia soptite ti.au racorit chipul
cand nu inchinai desertului umbra
si unde ai ratacit tu gandul
pe cand urseai drumul drept…
oaza iluziei cu delfini abstracti
fuge ispitei cu setea morganei...
.
dincolo de orizontul intamplarii cafelei in nisipul alb
cu aerul prefacut in sunet cu mult’naintea zambetului…
cate fire de nisip are umbra ta
sub trista atingere a zmeului
pe cerul inrosit de oglinda buzelor
cate picaturi abia soptite ti.au racorit chipul
cand nu inchinai desertului umbra
si unde ai ratacit tu gandul
pe cand urseai drumul drept…
oaza iluziei cu delfini abstracti
fuge ispitei cu setea morganei...
.
La brat cu sinele prin mordor
Pe poteca luminii, radianta anticamerei visului tau,
doi cai nechezand a culoare rasfirata
in spectrul muzicii cuprinse’n diafragma calcaiului,
au plecat sa ne’amageasca urmele …
la imbinarea carora, timpul cu gust de eucalipt sforaia sunetului,
curcubeul rastignit pe coridorul soaptelor…
cu fiorul privirii ratacite’n fosnetul iubirii …
iubire cu iz aramaic peste a carei echimoze
felinarul lacrimilor susura gotic.
Emisarul elvishilor la curtea neomului
veghind patima umbrei, amirosind ipotenuza
intr-o perpendicularitate excomunicata’n iazul desertaciunilor diurne
ingana Requiem-ul pleoapei mute,
clatinand izvorul sarat cu ploaia infiorata luminilor arse’n albele globule pe masa tacerii
la ceas de nesfarsire un cluster rebel
deghizat in esafod, darui ruinei
chipul si asemanarea sa
.
doi cai nechezand a culoare rasfirata
in spectrul muzicii cuprinse’n diafragma calcaiului,
au plecat sa ne’amageasca urmele …
la imbinarea carora, timpul cu gust de eucalipt sforaia sunetului,
curcubeul rastignit pe coridorul soaptelor…
cu fiorul privirii ratacite’n fosnetul iubirii …
iubire cu iz aramaic peste a carei echimoze
felinarul lacrimilor susura gotic.
Emisarul elvishilor la curtea neomului
veghind patima umbrei, amirosind ipotenuza
intr-o perpendicularitate excomunicata’n iazul desertaciunilor diurne
ingana Requiem-ul pleoapei mute,
clatinand izvorul sarat cu ploaia infiorata luminilor arse’n albele globule pe masa tacerii
la ceas de nesfarsire un cluster rebel
deghizat in esafod, darui ruinei
chipul si asemanarea sa
.
heliomorfologia bicontextuala a vortexului multidimensional
Elipsa rozariana, tanguita cutiei vorbelor,
subestimata ascendentului conceptual al colapsului,
nestatornicita desclestarii de tarmul decalogului
si conturata bronzului ideilor
tinde cu pasi colorati inuman
catre coliba privirii matriceale.
Miriapodul valurilor emasculate feeric
la intalnirea contemplativului cu agresivul tocului blond
lasa adn-ului din oglinda locului geometric quadridimensional
ecoul criogenat cu gust de mare.
Cata risipa inoculata efervescentei illuminate de cateterul cosmogonic al moriei tunetului ...
.
subestimata ascendentului conceptual al colapsului,
nestatornicita desclestarii de tarmul decalogului
si conturata bronzului ideilor
tinde cu pasi colorati inuman
catre coliba privirii matriceale.
Miriapodul valurilor emasculate feeric
la intalnirea contemplativului cu agresivul tocului blond
lasa adn-ului din oglinda locului geometric quadridimensional
ecoul criogenat cu gust de mare.
Cata risipa inoculata efervescentei illuminate de cateterul cosmogonic al moriei tunetului ...
.
Radon, din a gandului tampla
Cand era mic, cerul, dorea sa se faca curcubeu
Apoi a atins tampla amurgului cu nodul calcaiului,
Sfasiind lacrimi
Cand era mic,timpul,dorea sa se faca eclipsa
Apoi a tainuit demiurgului noaptea dinspre maslinii de soare,
Sub aripa cu chip de nezeu
Cand era mic infinitul,dorea sa fie incredibil de precis
Apoi a marinimit izvorul de culoare,soptind egretelor tacerea
Prin lumina intunericului dintre pleoape
.
Apoi a atins tampla amurgului cu nodul calcaiului,
Sfasiind lacrimi
Cand era mic,timpul,dorea sa se faca eclipsa
Apoi a tainuit demiurgului noaptea dinspre maslinii de soare,
Sub aripa cu chip de nezeu
Cand era mic infinitul,dorea sa fie incredibil de precis
Apoi a marinimit izvorul de culoare,soptind egretelor tacerea
Prin lumina intunericului dintre pleoape
.
Fiind copil paduri cutreieram ...
Mi-aduc bine aminte ca de cate ori venea circul la noi in oras, tare ma mai bucuram. Daaaa. Odata, cand stateam la coada la bilete cineva din spatele meu mi-a cerut un foc. Eu i-am zis ca nu fumez, el a zis “bine” si a plecat sa-si aprinda tigara, iar cand s-a intors a facut lumea scandal ca se baga la mijloc. Atunci el m-a intrebat pe mine daca nu fusese acolo. Eu i-am spus ca n-am foc, iar el atunci a vrut sa-mi scoata ceva din ochi. Dar din nefericire a sarit lumea pe el, ca molesteaza copiii. Dar nici el nu s-a lasat mai prejos, ca le-a explicat ceva despre zei, de unde mi-am dat seama ca era tare invatat. Si mi-a explicat si mie cum am sa vad eu asa….candva. Tare m-am mai bucurat, incat nu am mai intrat la circ si am plecat pe jos spre faleza. Ca la noi se vede tare frumos pe faleza. Si e atata liniste. Am trecut odata si am intalnit o tipa mishto, care s-a oprit si m-a intrebat daca eu sunt Cristi. Am dat din cap si am raspuns: "hiiiiii?" Ea m-a mai intrebat: “dar cine esti?”. I-am raspuns, ea n-a spus decat: "aaaaa" si a plecat in aceeasi directie cu mine, ca l-a un moment dat s-a oprit si cand s-a uitat inapoi a luat-o la fuga, ca m-am speriat si eu si am fugit amandoi, asa, pana cand a venit un domn bine la mine si mi-a aruncat: “Nu-ti e rusine, magarule?”. Eu, nestiind ce sa-i spun, i-am zis ca nu. Ca dovada ca i-a placut raspunsul meu a dorit sa-mi scoata ceva din ochi, dar dupa ce mi-a spart ochelarii, mi-a zis ca el nu se pune cu haimanalele si eu i-am raspuns ca nici eu si iar a vrut sa-mi scoata ceva din ochi. Dar probabil nu era usor de mana, ca mi-au dat lacrimile. Si atunci tocmai trecea o tanti pe strada si l-a facut bou pe domnul ala. El i-a raspuns ca-i o stricata, si a plecat. Dar mie nu mi s-a parut stricata ca mirosea tare frumos. Si m-a luat de mana, la ea acasa, ca era singura saraca, si mi-a dat sa mananc , apoi m-a spalat si m-a intrebat, dupa o saptamana, al cui sunt. Iar dupa ce nu i-am spus, m-a dus la o colega de-a ei, care m-a tinut pana marti, cand i-am spus ca vreau la circ. Atunci ea m-a luat de mana si m-a invatat sa cant prin autobuze. Dar intr-o zi a venit unu’ mai mare la mine si mi-a explicat frumos si repede ca ala e sectorul lui, dupa care a vrut sa-si curete bocancii cu pantalonii mei, dar eu n-am vrut si lumea a inceput sa faca scandal, ca astia din guvern nu ne educa. Eu nu stiu ce-i aia, dar s-a oprit un batranel sa ne explice. Si cand mergeam la orfelinat s-a gasit cu Gelu, si s-au dus sa bea o bere, ca Gelu i-a zis: “ba, eu n-am bani”, si mosul: “nici eu”. “Pai ce facem atunci?” . M-am oferit eu sa le dau bani si ei au zis “bine”. Ca asa se face... N-am ajuns niciodata la circ. Acolo, ca mi-a spus mie o fata care stia sa citeasca afise, ca la circ oamenii zboara din gura leului in gura tunului, pana cand moare unul. Si mai sunt acolo caini si elefanti, ca eu n-am habar ce-s aia, dar cand am intrebat-o pe fata a zis ca seamana cu blocurile dar is mult mai mari si mai destepti. Iar cand a chemat-o Gelu de pe partea cealalta a strazii, ea a plecat si a calcat-o masina. Ca m-am convins ca nu e bine sa stii carte ca s-ar putea sa te calce masina. Asa ca va rog, dati-mi si mie bani sa merg la circ, ca pe noi de la camine, toti ne bate...
.
.
Etichete:
mar99
Iscriviti a:
Post (Atom)
Archivio blog
-
▼
2011
(111)
-
►
luglio
(27)
- hai privire vino.n noi
- other lives
- a
- buongiorno principessa
- halls preto em seu corpo
- you'll see me one more time if you do good, you'll...
- ineluttabili pensieri
- la follia
- feuertanz
- scriere pe om
- 42
- ma parasesc tacut in umbra de sunet
- nefesh
- nume
- poesie
- ესკიზის ხატვა, რომ გულუბრყვილო უდანაშაულობის
- "l'ultimo dei mohicani"
- dancing with the muse
- teorema
- la cura
- interviu cu alien.AT
- somewhere over the rainbow
- prima di partire...
- il mago della pioggia
- les sauvages
- dezbracarea de suflet prin cele sapte oglinzi ale ...
- the fosse
-
►
giugno
(28)
- nu stii
- heart tango
- in your arms, i am a wild creature
- spente le stelle
- nepoveste
- manual de instructiuni
- 'Cat Man Do'
- feelings
- with or without you
- Hu da fac iz alice
- più o meno nel segno del zoppo radicale
- il canto di una canzone
- descompusul imperfect
- asa tace firul de iarba pasilor tai...
- :)
- una donna cosi
- dimmelo tu cos'è
- l'isola che non c'è
- manual simplificat de aplaudat ruga
- hell's ditch
- sant’agostino
- nondizionario di nonciclopedia
- under construction... dude
- on horseback
- otelul galati
- stai cu mine...
- ,
- muscatura se’nmulteste cu doi… de se.mparte doar l...
-
►
maggio
(22)
- si daca de aripa arsa…teiul mirosit se lasa
- indreptar de aripa
- umbrind scalar destinele compar
- si apropo de iubire...
- susurul ispitei scaldat celestului cuvant
- :x
- geometrie
- trenul asta opreste’n luna mai
- instrainand carari spre tine
- saratul nor cernut prin cerb de suflet
- eolia
- romantico, mezzo catartico…
- per aspera sic itur ad astra
- iubirea mea are gustul tau
- Hydrogentzweioxygen
- adagio pentru vioara din destin - opus crepuscular...
- respiro riturnella
- Nu mai vreau sa scriu asa
- Sunteti voi in lumea mea ori poate eu pe planeta v...
- NWO - The balkan strategy
- 11101111 / 8 biti damnati si reci
- habemus sanctum
-
►
luglio
(27)
