trei
undeva
corul aplauda acordeonul
din
metal neclopotit
aparea
un elan timorat
cu
aceiasi iluzie a lungimilor de unda
sapte
la
est gandul compozitorului
taie
cremenea
pe
sudul prostituat al poeziei
taie
carnea vie
cu
muzica lui jean moscopol
indulcind
neantul pret de nicaieri
unu
asa
un pian depresiv am
asa
... o cadere...
are
linistea strigand
in
numele tacerii
tatuajul
bilunar
cu
trupul celuilalt copil
nemainumarand
albul
ochilor destin
inzestrati
cu cer in pas de deux
carmin
si vesel ca un tei
sprijinit
muzei ciocanitoare
acolo
vor nazui umbrele muntilor pacatosi
sase
ma
uit spre tacere
rup
un desen din ea
si.ti
asez odihna pe pleoapa muta
odata
cu copita spasita virtuos
degetelor
tale
opt
acum
ai...
asa...
niste
valuri in ochi
incat
mi.e teama sa trimit vulturul
spre
neant
daca.mi
aduce infinitul gol?
zero
te
rezemi de piatra cu tot
inlauntrul
meu
cantat
onestului fa minor
echivoc
din cinci
un
dans marin pe cerul gurilor noastre
mirosind
a liniste
taci
ochii
cu
presimtirea lenesa
umbrita
vocii
zapezii
aproape
doi
mirosul,
apa si ideea
tamaduind
gandului trecerea...
prea
repede...
prea
repede... pentru o epopee
ca
si unu
am
luat tacerea ta
am
aseazat.o in inima raului
cu
viteza soaptei sprijinite
pe
limanul parerilor
cu
ochi de crustaceu
si
gust linistit de poem ateu
mi.am
inlantuit mrejele nelalocului zambit
si
ai ...
