lunedì 3 marzo 2014

nu eram delfini si de aceea 9 ne era odihna transparenta memoriei


cumpana curcubeului tainuind tacut
decoloratul asfintit
in urma lui a ramas locul cuvintelor
asa rabdator asteptand nemiscarea
sa se aseze in cuvant ...

unde...
ai sa aduni scaderile de.o viata...

asemenea,
rostitoarea tandretii
in bataia ploii spre departarea
timpului inoculat melancoliei
exasperand tacerea
sub umbra renuntarilor ...

unde...
am sa impart tacerile de.o noapte

aici vor obosi privirile
peste mirosul incremenit in brad
catre frunzisul innegurat
pervazului somnoros trairilor
irosite tuturor anapoda...

unde...

au sovait trairile de.o soapta ...


.

Nessun commento: