Trecator.ul Nichita Stănescu... Călăream pe un cal şi deodată-am văzut că eu sunt calul acela Şi deodată am văzut că ei doi galopează pe mine. Mă învolburam şi deodată i-am văzut pe cei trei, când umbra mea din spatele meu mi-a strigat: - Eu sunt tu. Lasă-i pe cei patru să-şi urmeze destinul... lasă-i!
martedì 21 gennaio 2020
venerdì 10 maggio 2019
venerdì 28 ottobre 2016
cantand la ukulele
ce.ai sa te
faci
doamne
cand n.o sa
mai fiu…
cand n.o sa
te mai ignor…
cand n.o
sa.ti mai pandesc umbra
ori cand
n.o sa.ti mai cersesc clipa…
ce.ai sa te
faci
doamne
cand nu voi
mai avea nume
si vei
surzi de.atata liniste
ce.ai sa te faci
doamne
cand nu vei mai
simti
muza prin tampla
mea
si vei fi orb de
iubire
ce.ai sa te faci
cu lipsa zbuciumului
dintre ura si
iubire
si cum vei enumera timpul
fara
strigatul din mine...
PROBABIL O
SA MA FAC
IN SFARSIT
BINE
SI.AM SA
FUG IN LUME
CANTAND LA
UKULELE
.
.
martedì 25 ottobre 2016
cercetatori au descoperit joi un fragment radio aproape inteligent provenind din zodia ophiucus de pe langa nebuloasa obscura ras alhague
“in pleoapa
vitraliului
monotonia
orei faurind ceasului
taceri
ascunse privirii tale
cu aer calm imbratisezi
vidul in
neant
teorie
comuna dealtfel
secolelor
masurate azi
de galopul
copitelor
in al caror
colb timpul
ne
prezinta..surdina turnului
pe cand ceata
citita din ascunzisul
gandului clopotit
alb
cu marginea
sunetului
hexazecimal
smaltuita
strajuind barbar
convalescenta
unui
labirint de
stele
tradus din
limbaj nestiut
in cuvinte
supraponderale
in spatii
conjuncturale
si.n
echivocul spiralat
al buclelor
tale...
sta intreband
calatorii
cu acelasi
aer felin…
cate sarutari
incap o secunda?
si cata
transparenta daruiesti pasului
cand iti inlocuieste
drumul?
ca si cum
ai fi aievea
ca si cum ai
fi…
ca si ieri…
in pleoapa
vitraliului
monotonia…”
.
sabato 22 ottobre 2016
intre doua vesnicii poate cineva deslusi oglinda verbului stingher
in causul
palmei avea sa nasca un izvor…
inundator de
ganduri
prin spatele
viselor
avea sa se
deschida usa…
peste a
carei umbra
fuga
noastra in pasi de lespezi
coborand
caravanele iluziei
dinspre
ghiocul apei
spre
tacerea clintita soarelui
profetind
dincolo de
imaginar
vremea unui
calaret…
aducator de
vesti
care grabit
striga.va
spre noi
‘mergeti la
stavilar
uimirea sta
sa inunde…’
mai e timp
…
iti voi
ocroti umbra
mai e timp…
imi vei
saruta tampla
mai e timp…
zari valul
umbra
noastra clipind
si ferecandu.si
ochii in graba
abandona silueta
iubirii…
azi
fara umbra
noi...
nu mai stim …
mai e timp?
.
domenica 24 luglio 2016
Iscriviti a:
Post (Atom)
